1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Noțiunea și sistemul pedepselor în dreptul penal. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor juridice care desfășoară activitate de întreprinzător. Pedepsele principale și complementare.

Amenda. Cuantumul amenzii pentru persoanele fizice și juridice. Înlocuirea amenzii cu alte pedepse. Consecințele eschivării de la achitarea amenzii.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Condițiile și ordinea aplicării pedepsei. Termenii pedepsei.

Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și a distincțiilor de stat. Condițiile și ordinea aplicării pedepsei.

Munca neremunerată în folosul comunității. Noțiunea și termenii de aplicare a pedepsei. Consecințele eschivării cu rea-voință de la executarea pedepsei.

Arestul. Noțiunea și termenii de aplicare a pedepsei. Persoanele cărora arestul nu poate fi aplicat.

Închisoarea. Noțiunea, termenele și condițiile aplicării ei. Categoriile penitenciarelor în care se execută pedeapsa cu închisoare.

Detențiunea pe viață. Noțiunea și condițiile aplicării ei. Persoanele cărora detențiunea pe viață nu poate fi aplicată.

Privarea unei persoane juridice de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Noțiunea și condițiile aplicării ei.

Lichidarea persoanei juridice. Noțiunea și condițiile aplicării ei. Prevederile legislației civile în cazul lichidării persoanei juridice.

Noțiunea și sistemul pedepselor în dreptul penal

În Codul penal sunt prevăzute categoriile și felurile pedepselor, fiind stabilite și limitele lor generale, minimul și maximul. Dispozițiile privitoare la pedepse sunt prevăzute în capitolul V, în articolele 62 - 75. Totalitatea pedepselor formează cadrul general al pedepselor, numit sistem al pedepselor, prin care se consacră principiul fundamental al legalității pedepsei.

Prin sistem al pedepselor, conform unei altei opinii, se înțelege codul pedepselor prevăzute de legea penală aranjate într-o anumită ordine, care pot fi stabilite în calitate de sancțiuni în articolele părții speciale și aplicate de instanța judecătorească pentru săvârșirea faptelor ilegale.

Sistemul pedepselor prevăzut de Codul penal al Republicii Moldova presupune o ierarhie a pedepselor, începând de la cele mai blânde și terminând cu cele mai aspre.

Codul penal în vigoare, spre deosebire de cel anterior, stabilește categoriile de pedepse pentru persoanele juridice și, respectiv, categoriile de pedepse pentru persoanele fizice.

Astfel, conform art. 63 al Codului penal, persoanelor fizice care au săvârșit infracțiuni li se pot aplica următoarele pedepse:

  1. amenda;
  2. privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate;
  3. retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și a distincțiilor de stat;
  4. munca neremunerată în folosul comunității;
  5. închisoarea
  6. detențiunea pe viață.

Articolul 54 stabilește categoriile de pedepse pentru persoanele juridice:

  1. amenda;
  2. interzicerea dreptului de a exercita o anumită activitate;
  3. lichidarea persoanei juridice.

Instanța de judecată nu poate aplica decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită și nu poate depăși niciodată maximul general al unei pedepse și nici să o aplice sub minimul general.

Felurile pedepselor sunt indicate prin denumirea lor care reflectă natura fiecăreia dintre ele. Știința dreptului penal ordonează multitudinea și diversitatea pedepselor în mai multe clasificări.

Amenda

Amenda penală tinde să devină în legislațiile moderne pedeapsa centrală, pilonul de susținere al întregului sistem represiv.

Pedeapsa amenzii constă în suma de bani pe care infractorul condamnat este obligat să o plătească statului.

Amenda penală, spre deosebire de celelalte tipuri de amenzi (administrative, disciplinare, civile, fiscale etc.), este o pedeapsă pena b ă și are un caracter specific coercitiv.

Amenda se aplică în baza stabilirii unei răspunderi penale persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni și, respectiv, aduce atingere patrimoniului condamnatului, îngreunându-i condițiile de existență.

Conform Codului penal, amenda poate figura atât în calitate de pedeapsă principală cât și ca pedeapsă complementară.

Mărimea amenzii este stabilită în funcție de:

  • gravitatea infracțiunii săvârșite;
  • starea materială a celui vinovat.

Pedeapsa amenzii este prevăzută în partea generală, art. 64 din Codul penal.

Amenda se stabilește în unități convenționale. Unitatea convențională de amendă este egală cu 20 de lei.

Mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în funcție de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite, luându-se în considerație situația materială a celui vinovat, în limite de la 150 la 1000 unități convenționale, în funcție de caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, ținîndu-se cont de situația materială a celui vinovat, iar pentru infracțiunile comise din interes material - pînă la 5000 unități convenționale, luîndu-se ca bază mărimea unității convenționale la momentul săvîrșirii infracțiunii., iar pentru infracțiuni cu scop de profit în valoare de până la cinci mii salarii minime, luându-se ca bază mărimea salariului minim la momentul pronunțării sentinței.

În cazurile prevăzute la art.21 alin. (3), mărimea amenzii pentru persoanele juridice se stabilește în limitele de la 500 la 10000 unități convenționale, în funcție de caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, de mărimea daunei cauzate, luîndu-se în considerare situația economico-financiară a persoanei juridice. În caz de eschivare cu rea-voință a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instanța de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu urmărirea patrimoniului. În cazul în care condamnatul nu este în stare să plătească amenda stabilită ca pedeapsă principală sau complementară, instanța de judecată poate, potrivit prevederilor art.67, să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu muncă neremunerată în folosul comunității, calculîndu-se 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității pentru 50 unități convenționale de amendă.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

Esența acestei pedepse (art. 65 din Codul penal) constă în interzicerea de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru a săvârși infracțiunea.

Această pedeapsă poate fi stabilită în cazurile când, după natura infracțiunilor săvârșite la îndeplinirea funcțiilor de serviciu sau în timpul unei alte activități, instanța de judecată constată că persoana respectivă nu mai are dreptul de a mai ocupa unele funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată atât ca pedeapsă principală, cât și ca pedeapsă complementară pe un termen de la un an până la cinci ani, iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială a prezentului cod - pe un termen de la un an la 15 ani.

Această pedeapsă poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile, în care ea nu este prevăzută de pedeapsă pentru infracțiunile corespunzătoare dacă după caracterul infracțiunilor săvârșite de cel vinovat, în timpul îndeplinirii funcțiilor sale de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța judecătorească consideră că este imposibil ca el să-și mențină dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) și a distincțiilor de stat

În caz de condamnare pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, instanța judecătorească, ținând cont de personalitatea vinovatului, poate retrage gradul militar, un titlu special, gradul de calificare (clasificare) și distincțiile de stat.

Condițiile obligatorii pentru aplicarea acestei pedepse sunt:

  1. săvârșirea de către vinovat a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave;
  2. personalitatea vinovatului.

La categoria infracțiunilor grave pot fi atribuite fapte pentru care se aplică pedeapsa cu închisoarea pe un termen de până la cinci ani. Infracțiuni deosebit de grave sunt considerate infracțiunile care au fost săvârșite cu intenție, par pedeapsa prevăzută pentru ele este închisoarea pe un termen ce depășește cincisprezece ani. Infracțiunile excepțional de grave sunt considerate infracțiunile comise cu intenție pentru care se aplică pedeapsa cu detențiune pe viață.

Munca neremunerată în folosul comunității

Această pedeapsă a fost introdusă în sistemul pedepselor în Codul penal nou, nefiind cunoscută Codului penal anterior. Astfel, normele ce reglementează domeniul acestei pedepse le găsim în art. 67 al Codului penal.

Munca neremunerată în folosul comunității constă în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autoritățile administrației publice locale.

În cazul militarilor în termen și militarilor cu termen redus, munca neremunerată în folosul comunității constă în antrenarea condamnaților în timpul liber de ședințe, stabilite în conformitate cu cerințele regulamentelor militare, la muncă, determinată de comandantul unității militare. Această muncă este determinată de organele administrației publice locale.

De aici rezultă caracteristicile esențiale ale pedepsei respective:

  1. exercitarea unei munci în timpul liber;
  2. neremunerarea muncii;
  3. munca efectuată trebuie să poarte un caracter util societății;
  4. caracterul muncii va fi stabilit de organele administrației publice locale.

Ca pedeapsă principală, munca neremunerată în folosul comunității se stabilește pe un termen de la șaizeci până la două sute și patruzeci ore și este executată nu mai mult de patru ore pe zi (60 - 240 ore). Ea va fi prestată într-un interval de maximum 18 luni, interval care se calculează de la data pronunțării definitive a sentinței. Militarii în termen și militarii cu termen redus condamnați la muncă neremunerată în folosul comunității execută această pedeapsă în unitatea militară.

În cazurile când persoana condamnată la această pedeapsă se eschivează cu rea-voință de la executarea ei, pedeapsa în cauză se înlocuiește cu arest, calculându-se patruzeci ore de muncă pentru o lună de arest, sau cu amendă, calculându-se patruzeci ore de muncă neremunerată în folosul comunității pentru douăzeci și cinci salarii minime.

Ținând cont de principiul umanismului în dreptul penal, legiuitorul nostru a considerat necesar a nu aplica munca neremunerată în folosul comunității persoanelor recunoscute invalizi de gradul întâi și doi, femeilor gravide, femeilor care au copii în vârstă de până la opt ani, minorilor care n-au atins vârsta de șaisprezece ani, persoanelor care au atins vârsta de pensionare.

Loading...