1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

1. Cadrul politicii fiscale

           Funcţia de bază a politicilor fiscale este de a susţine dezvoltarea economică stabilă prin:

  • Stabilirea veniturilor şi costurilor publice precum şi a raportului dintre acestea.
  • Alocarea de resurse publice (şi venituri) şi creşterea eficienţei alocative (eficienţă şi productivitate).

          Instrumentele principale în obţinerea eficienţei le reprezintă procesul bugetar şi îndrumarea performanţei în acest sens. Impacturile bugetare sunt evaluate în urma unor decizii pe termen lung, mediu, anuale şi săptămânale.

2. Procesul de stabilire a bugetului

        Structura principală a procesului1 de stabilire a bugetului este ciclica si consta in:

  • •Direcţii pentru pregătirea planurilor şi bugetelor financiare (octombrie 2005) ;
  • •Planuri operaţionale şi financiare pentru 2007-2010 ale ministerelor (decembrie 2005) ;
  • •Limite pentru cheltuieli pentru 2007-2010 (martie 2006) ;
  • •Propuneri de buget pentru 2007 ale ministerelor(mai 2006) ;
  • •Propunerea de buget a Guvernului pentru 2007(septembrie 2006) ;
  • •Bugetul de stat 2007 (decembrie 2006) ;

         Planurile operaţionale2 şi financiare ale ministerelor3 stabilesc target-uri politice pe termen mediu pentru ramurile administrative şi propun limite de cheltuieli ministeriale. Limitele de cheltuieli (cadru de buget) determină strategia financiară pe termen mediu a guvernului şi creionează (de jos în sus) pregătirea propunerii anuale de buget; cadrele generale sunt obligatorii, şi sunt hotărâte în cadrul Programului Guvernamental.

          Propunerile de buget4 specifică strategia financiară anuală şi definesc target-urile de eficienţă pentru politicile şi funcţiile publice şi stabilesc cadrele pentru acestea. Bugete suplimentare5 sunt acordate aproximativ de două ori pe an, acestea reprezentând un mecanism important de gestionare a cheltuielilor neaşteptate (aflate în cadrul de buget) .Guvernul îşi poate creşte propunerea de buget.

3. Personaje principale6 în procesul de stabilire a bugetului

     Guvernul poarta discuţii colegiale pe marginea limitelor de cheltuieli şi

a bugetului anual; în cadrul acestor sesiuni se decide strategia financiară şi se creionează noi iniţiative iar temele controversate sunt rezolvate de către miniştri.

     Ministerul de Finanţe (MOF) este un personaj important deoarece conduce bilateralele, (uneori majoritatea creşterilor de buget ale ministerelor sunt respinse în negocieri bilaterale), schiţează Propunerea de Buget şi Limitele de Cheltuieli si de asemenea schiţează agenda pentru Guvern.

    Primul Ministru conduce sesiunile de buget ale Guvernului, conlucrează strâns cu MOF. Biroul Primului Ministru nu are un rol important în procesul de stabilire a bugetului.

    Parlamentul aprobă bugetul. Membrii Parlamentului au dreptul de a face moţiuni de buget. De asemenea Parlamentul poate aduce modificări propunerii de buget (practic, modificările sunt minore) .

        Controlorul Financiar Guvernamental este un personaj nou şi important în inspectarea managementului financiar şi în evaluarea proceselor, productivităţii şi a adecvării .

     Alte personaje: Comitetul cabinetului de Politică Economică, Comitetul cabinetului de Finanţe, Biroul de Buget în cadrul MOF, Ministere, Controlor Financiar Guvernamental.

4. Procedura de evaluare a impactului

          Scopul procedurii7 de evaluarea a impactului este de a asigura eficienţa politicilor publice şi productivitatea activităţilor publice prin stabilirea target-urilor pentru politicile şi funcţiile publice, stabilirea utilizărilor acestora, urmărirea rezultatelor şi a conturilor.

         Baza utilizărilor majore sunt costurile reale, schimbările în costuri şi volume, cheltuielile anterioare, utilizările discreţionare si legislaţia.

  • •Resurse suficiente + rezultate favorabile = alocare eficientă

        În procesul de stabilire a bugetului, utilizările corecte cantitativ sunt asigurate de către oficialii bugetari ai Oficiului Bugetar şi de către ministere.

        Evaluarea impacturilor bugetare şi eficienţa operaţiunilor se realizează atât ex ante (legislaţie) cât şi ex post.

        Ministerele au obligaţia de a evalua impacturile economice ale legislaţiei ex ante, iar Biroul de Buget (Comitetul Cabinetului Financiar) verifică propunerile legislative din punctul de vedere al impactului economic şi bugetar.

        În evaluarea ex post, problema se pune dacă politicile curente pot fi considerate suficiente în relaţie cu dezvoltarea prezentă şi viitoare a societăţii.

        În procesul de stabilire a bugetului, problemele de adecvare şi eficienţă a costurilor sunt de importanţă extremă (şi foarte greu de evaluat).

       Reevaluarea Guvernamentală anuală a activităţii reprezintă o unealtă de maximă importanţă în monitorizarea şi evaluarea finanţelor şi a operaţiunilor statului.

5 Rezultatele procesului de stabilire a  bugetului şi evaluarea impactului

       În Finlanda, instituţille bugetare8 de bază au rezultate bune: creştere stabilă si finaţe publice echilibrate, dar totuşi a rezultat  îmbătrânirea serviciilor publice locale.

       Problema fundamentală este echilibrul între centralizarea şi descentralizarea puterilor şi funcţiilor.

       Politica bugetară este centralizată (Ministerul de Finante stabileste limitele de cheltuieli si Primul Ministru de coordonarea lor).

        De evaluarea impactului bugetar centralizat/coordonat se ocupa Biroul de Buget si ministerele. Suportul centralizat pentru management financiar este oferit de Controlorul Financiar Guvernamental si de Biroul de Buget.

         Îndrumarea centralizată/decentralizată a performanţei este realizata de Guvern, Ministerul de Finante si alte ministere.

         Planificarea, managementul, operaţiuni descentralizate si implementarea Bugetului revine in sarcina ministerelor si agenţiilor.

       Dezvoltarea ulterioară este necesară în priorizarea, coordonarea şi analiza politicilor, care consta in :

  • Procesul şi ierarhia scopurilor adecvate, structura bugetului.

-   Conducerea eficienta a sectorului public local.

       Dezvoltarea ulterioară a analizei adecvării/neadecvării costurilor pe teremen lung se refera la comunicarea rezultatelor analizei politicii către creatorii politicilor si utilizarea mai eficientă a produsului intern brut.

Loading...