1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Calificarea juridică a contravenţiei concrete este una dintre cele mai importante acţiuni de aplicare a normelor juridice materiale, utilizate pe larg în activitatea practică a organelor de drept.

Calificarea contravenţiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru aplicarea normelor juridico-contravenţionale. În dreptul contravenţional, clasificarea juridică a unei contravenţii înseamnă a-i da faptei antisociale periculoase aprecierea juridică adecvată, invocînd norma juridico-contra­venţională a Părţii speciale din Cartea întîi a CC al RM, care cuprinde semnele contravenţiei săvîrşite.

Noţiunea de calificare a contravenţiei are două aspecte: a) activitatea organelor abilitate privind identificarea ca­rac­teristicilor unei sau altei contravenţii în fapta antisocială a unei persoane şi b) consecinţele acestor activităţi ale organelor împuternicite să constate şi să examineze cazurile contravenţionale (art. 393 din CC al RM) – recunoaşterea şi consacrarea în documentele juridice corespunzătoare (procesul-verbal pri­vind comiterea contravenţiei; hotărîrea privind aplicarea sancţiunii con­tra­venţionale etc.).Calificarea juridică a contravenţiilor reprezintă un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard) juridic. Fiecare normă materială din Partea specială a CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectivă, subiectul, latura subiectivă) strict determinate. Şi doar atunci cînd fapta antisocială periculoasă se încadrează total în acest model juridic, întruneşte toate elementele lui constitutive, putem considera că fapta comisă este protejată de dreptul contravenţional şi constituie contravenţia prevăzută de articolul concret al CC al RM. Selectarea modelului juridic nu este simplă. Deseori un singur articol din Partea specială a CC al RM conţine cîteva modele juridice. (exemplu art. 355 din CC al RM „Consumul de băuturi alcoolice în locurile publice şi apariţia în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de alcool.Pentru primul model juridic obiectul este ordinea publică, pentru al doilea – demnitatea umană şi moralitatea socială. Latura obiectivă la primul model se manifestă numai prin acţiune – consumul de băuturi alcoolice în locurile publice, pe cînd latura obiectivă la al doilea model juridic poate fi exprimată atît prin acţiuni, cît şi prin inacţiuni ale unei persoane în stare de ebrietate aflate într-un loc public, ceea ce jigneşte demnitatea umană şi moralitatea socială.

La selectarea modelului juridic cu care va fi comparată fapta antisocială comisă, este necesar să se ia în consideraţie şi construcţia (structura) normei juridice materiale. Dacă norma materială este divizată în alineate, atunci fiecare dintre ele reprezintă o contravenţie cu elementele sale constitutive.

Calificarea contravenţiei se realizează practic la toate etapele procedurii con­tra­venţionale de către persoanele care intentează procedura contravenţională, efectuează cercetarea cazului, examinează cazul contravenţional, emit de­cizia asupra cazului şi revizuiesc cazul. Calificarea definitivă a contravenţiei o face numai organul împuternicit să emită decizia asupra cazului, iar în cazul atacării deciziei – instituţia de judecată care revizuieşte cazul.

Pentru calificarea corectă a faptei au importanţă nu doar circumstanţele obiective, ci şi cele subiective. În primul rînd, trebuie stabilit obiectul contravenţiei, prin ce se manifestă latura obiectivă, cine a săvîrşit fapta contravenţională şi dacă acesta este şi subiect al răspunderii contravenţionale, latura subiectivă. Obiectul de gen al contravenţiei concrete se conţine în denumirea capitolului; obiectul nemijlocit,în denumirea articolului, mai rar în conţinutul dispoziţiei. Latura obiectivă are o legătură directă cu dispoziţia normei materiale a dreptului contravenţional. Subiectul răspunderii contravenţionale este stabilit, de obicei, în sancţiunea normei materiale.

Loading...