1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Conform NCP , Art. 281 (1)  Supunerea unei persoana la executarea unei pepedpse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzirea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.    

Al(2).Supunerea la tratamente degradante ori  inumane    a unei persoane aflata in stare de retinere , detinere  ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative privative de libertate, se pedepseste cu inchisoarea de la 1-5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.[1]

Continutul acestei norme penale a fost substantial modificat fata de cel existent in legea anterioara. Mai intai a fost introdusa ca varianta tip , o ipoteza noua de incriminare constand in supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in orice alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale , care sub imperiul vechii legi facea parte din continutul juridic al arestarii nelegale ( art.266 alin 1) Cod Penal 1968 – din care a fost inlaturata modalitatea normativa a retineri sau arestarii nelegale . Aceasta modalitatea a fost abrogata dar nu  dezincriminata , pentru ca in cazul comiterii unor astfel de fapte  va fi incident art.205 (lipsirea de libertate in mod ilegal)   . Pedeapsa prevazuta de lege in cazul acestei variante este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.   [2]                                            

Structura incriminarii

  Infractiunea este prevazuta de art . 281 Cod Penal intr-o varianta tip si intr-o varianta agravanta.

  Constituie infractiunea de supunere la rele tratamente in varianta tip, potrivit art.281 Cod . pen alin 1 : supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale.

   Constituie varianta agravanta a acestei infractiuni potrivit art.281 alin 2 Cod penal :  Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de retinere , detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate .

 

Conditii preexistente

  1. Obiectul infractiunii
  2. Obiectul juridic special . In cazul acestei infractiuni obiectul juridic special in formeaza relatiile sociale referitoare la buna desfasurare si infaptuirea justitiei , care este incompatibila cu supunerea la executarea in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale , respectiv cu aplicarea de tratamente inumane sau degradante celor aflati in stare de retinere , detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative . Prin comiterea infractiunii sunt lezate , in secundar (adiacent) si relatile sociale privind demnitatea sau integritatea corporala sau sanatatea unei persoane .

 

  1. Obiectul material . In situatia in care relele tratamente privesc corpul persoanei , acesta formeaza obiectul material al infractiunii.[3]

 

Subiectii infractiunii

 

  1. Subiectul activ

Infractiunea pe care o analizam poate fi comisa numai de un subiect activ calificat , fiind vorba de un functionar public  cu atributii de serviciu pe linia organizarii , concentrarii , supravegherii ,  tratamentului ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative , privative de libertate.

Atunci cand persoana care  duce la indeplinire un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei , il loveste pe cel care trebuie privat de libertate , se va retine infractiunea de purtare abuziva .

De asemenea, cel care supune la rele tratamente pe faptuitorul unei infractiuni flagrante pe care il conduce inaintea autoritatii ( art. 310 C. Procedura penala) nu savarseste fapta reglementata de art.281 ci infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 )

Calitatea subiectului activ (functionar public ) trebuie sa fie dobandita in conditiile legii. Asadar nu comite infractiunea prevazuta de art.267 Cod penal, persoana care prin uzurparea unei calitati oficiale  isi asuma o calitate ( de exemplu, se prezinta ca fiind politist) care, daca ar fi reala , i-ar da dreptul sa impuna in fapt regimul de executare a retinerii , detinerii ori a unor masuri de siguranta sau educative , privative de libertate . Faptuitorul in aceasta situatie va raspunde pentru infractiunea de uzurpare de calitati oficiale in concurs cu o infractiune contra persoanei ( insulta, loviri sau alte violente etc).

Participatia penala este posibila sub toate formele : coautorat  , instigare , complicitate . Calitatea speciala este ceruta de lege numai coautorilor  , instigator sau complice putand fi orice persoana.[4]

Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorilor  sociale protejate si ocrotite prin incriminarea faptei . In cazul infractiunii de supunere la rele tratamente avem si un subiect pasiv secundar (adiacent) , adica persoana aflata in stare de retinere , detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative privative de libertate . Atunci cand infractiunea este comisa impotriva mai multor persoane , subzista atatea fapte penale cate persoane vatamate sunt.

Continutul constitutiv

  1. Latura obiectiva
  2. Elementul material. Sub aspectul elementului material , infractiunea in forma tip se realizeaza prin supunerea unei persoane la executarea unei pedepse , masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale.

Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale inseamna a impune acesteia un mod de executare contrar dispozitiilor legale , spre exemplu supunerea la un regim de executare mai sever decat cel legal.[5]

Modul de executare al pedepselor , a masurilor de siguranta si educative privative de libertate este prevazut de Codul penal si de legea privitoare la executarea  pedepselor . Este vorba de pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii , masura educativa a internarii provizorii  , si cea a internarii intr-un centru de detentie , precum si masura si masura de siguranta a internarii medicale . Acestea trebuie executate in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile legale ( spre exemplu , executarea pedepsei inchisorii in regim de maxima siguranta in conditiile in care legea prevede , in raport cu sanctiunea aplicata in concret si persoana condamnata , executarea in regim semideschis ) .

    In acelasi timp , modalitatea de executare impusa nu trebuie sa constituie un tratament inuman sau degradant , deoarece in aceste conditii vor fi indeplinite elementele constitutive ale variantei agravante. Elementul material al variantei agravante consta in supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de retinere , detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate.

  Pentru existenta infractiunii este necesar  ca , in prealabil organul judiciar ( de exemplu politistul , procurorul , judecatorul ) sa fi emis o o ordonanta de retinere ori un mandat de arestare sau de executare a unei masuri de siguranta sau educative. Tratamentul degradant este definit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor  Omului ca fiind : „ un tratament care umileste individul in fata lui insusi sau a altor persoane ori care il determina sa actioneze contrar vointei sau constiintei sale „. Pentru ca o pedeapsa sa fie degradanta este necesar ca este necesar ca sentimentul de umilire creat urmare a exercutarii ei sa depaseasca nivelul de umilire pe care il presupune orice pedeapsa penala.[6]

Urmarea imediata

 

In cazul acestei infractiuni , urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activitatilor de infaptuire a justitiei. Sunt de asemenea lezate si relatiile sociale referitoare la demnitatea , integritatea fizica sau sanatatea persoanei supusa unor rele tratamente.

 

Raportul de cauzalitate

 

Pentru intregirea laturii obiective a faptei analizate trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre activitatea  care constituie elementul material al infractiunii si urmarea imediata . Existenta legaturii de cauzalitate este implicita , astfel incat constatarea comiterii actiunii de supunere la rele tratamente inseamna implicit si constatarea legaturii de cauzalitate .[7]

Latura subiectiva

 

Elementul subiectiv consta in vinovatie , care se poate manifesta sub forma intetiei directe sau indirecte.  Faptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea ca supune pe cel aflat in situatiile aratate in art. 280 C. Pen. unor conditii de executare  care nu sunt prevazute de lege ori unor tratamente degradante sau inumane si sa doreasca sau sa accepte urmarea care se produce  prin comiterea infractiunii.[8]

Forme . Sanctionare

  1. Forme

Actele pregatitoare si tentativa la infractiunea de supunere la rele tratamente nu sunt incriminate.

Infractiunea se consuma in momentul cand relele tratamente sunt aplicate , fapta putand imbraca forma continua sau continata , epuizarea producandu-se in momentul incetarii primului act de supunere la rele tratamente.[9]

 

  1. Sanctionarea

Pedeapsa in cazul infractiunii de supunere la rele tratamente in varianta tip  este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicera exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.Varianta agravanta se sanctioneaza cu inchisoarea de la 1-5 ani si interzicera exercitarii dreptului de a ocupa i functie publica.[10]

 

Bibliografie

 

  • Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butiuc, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan, Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes, Codul Penal Comentat, Partea Speciala, Volumul 2 , Editura Hamangiu, Bucuresti , 2008

 

 

     

  • Vasile Dobrinoiu,Mihai Adrian Hotca, Mirela Gorunescu ,Maxim Dobrinoiu, Ilie Pascu,Ion Chis, Costica Paun,Norel Neagu ,Mircea Constantin Sinescu , Noul Cod Penal Comentat ,Partea Speciala , Editia a 2 a , revizuita si adaugita, Universul Juridic, Bucuresti.
  • Revista Dreptul,Nr. 4 , Bucuresti ,2013
  • Noul Cod Penal Editia a 2 a , reviziuita , Editura Ch. Beck 2015

 

 

  • [1] Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butiuc, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan, Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes, Codul Penal Comentat, Partea Speciala, Volumul 2 , Editura Hamangiu, Bucuresti , 2008
  • Revista Dreptul,Nr. 4 , Bucuresti ,2013

 

[3]

  • Vasile Dobrinoiu,Mihai Adrian Hotca, Mirela Gorunescu ,Maxim Dobrinoiu, Ilie Pascu,Ion Chis, Costica Paun,Norel Neagu ,Mircea Constantin Sinescu , Noul Cod Penal Comentat ,Partea Speciala , Editia a 2 a , revizuita si adaugita, Universul Juridic, Bucuresti.
  • [4] Vasile Dobrinoiu,Mihai Adrian Hotca, Mirela Gorunescu ,Maxim Dobrinoiu, Ilie Pascu,Ion Chis, Costica Paun,Norel Neagu ,Mircea Constantin Sinescu , Noul Cod Penal Comentat ,Partea Speciala , Editia a 2 a , revizuita si adaugita, Universul Juridic, Bucuresti.
  • [5] Revista Dreptul,Nr. 4 , Bucuresti ,2013
  • [6] Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butiuc, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan, Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes, Codul Penal Comentat, Partea Speciala, Volumul 2 , Editura Hamangiu, Bucuresti , 2008
  • [7] Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butiuc, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan, Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes, Codul Penal Comentat, Partea Speciala, Volumul 2 , Editura Hamangiu, Bucuresti , 2008
  • [8] Noul Cod Penal Editia a 2 a , reviziuita , Editura Ch. Beck 2015
  • [9] Noul Cod Penal Editia a 2 a , reviziuita , Editura Ch. Beck 2015
  • [10] Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut, Tiberiu Medeanu, Constantin Butiuc, Mircea Badila, Radu Bodea, Petre Dungan, Valentin Mirisan, Ramiro Mancas, Cristian Mihes, Codul Penal Comentat, Partea Speciala, Volumul 2 , Editura Hamangiu, Bucuresti , 2008
Loading...