Tipărire
Categorie: Drept
Accesări: 695
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Norma juridica actioneaza pe trei coordonate esentiale: intr-un   anumit interval de timp, pe un teritoriu determinat si asupra unor anumite categorii de persoane.

1) Actiunea in timp a normelor juridice

O cerinta dictata de realitatea sociala este  ca legile sa se succeada in timp, fiind inlocuite pe masura ce se modifica datele si cerintele acesteia.

Intrarea in vigoare marcheaza momentul din care legea devine aplicabila.  De regula, acesta are loc in termen de 3 zile de la data de la  care legea este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, putand fi cunoscuta de catre toate subiectele de drept carora li se adreseaza., insa este posibil ca in textul unui act normativ sa se prevada o data ulterioara la care legea urmeaza a intra in vigoare;

Iesirea din vigoare a unei legi este momentul din care aceasta  inceteaza sa se mai aplice. Iesirea din vigoare a unei legi se realizeaza prin abrogarea acesteia, care poate fi expresa sau tacita.

Abrogarea expresa poate fi: directa si indrecta.

Abrogarea directa - este aceea care nominalizeaza legea sau capitolele sau articolele dintr-o lege care se abroga.

Abrogarea indirecta - prevede iesirea din vigoare a legilor sau actelor normative, contrare legii noi, formulandu-se “orice alte dispozitii contrare se abroga”.

Abrogarea este implicita (tacita) cand legea noua contine dispozitii incompatibile cu legea veche, fara sa prevada care dispozitii contrare se abroga.

Desuetudinea nu este mod de iesire din vigore, ea intervine in acele situatii in care datorita disparitiei ratiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat, acesta nu mai este aplicat, fara a fi abrogat.O situtie speciala priveste legile temporare pentru care nu este necesara abrogarea, fiind suficienta scurgerea perioadei de timp pentru care au fost adoptate.

Intre momentul intrarii si momentul iesirii din vigoare a legilor, actiunea lor in timp este supusa urmatoarelor principii care se completeaza reciproc:

1) principiul neretroactivitatii legii civile noi;

2) principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

1) Principiul neretroactivitatii legii civile noi este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor

 

anterioare.Constitutia dispune in art.15 (2) ca “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”.Acest principiu, este consacrat si in Codul civil in art.1. “Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva”. Totusi - legea penala mai favorabila, retroactiveaza.Daca de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a faptei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.

Un alt aspect al retroactivitatii il reprezinta   legile interpretative. Legea interpretativa se integreaza in actul normativ interpretat care este anterior.Legile interpretative  au  caracter  retroactiv,  deoarece  se  aplica  din  momentul  intrarii  in vigoare a legii pe care o interpreteaza.

2). Principiul aplicarii imediate a legii civile noi - adica, de indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzandu-se astfel aplicarea legii vechi.Acest principiu nu este consacrat expres, el este o consecinta fireasca a principiului neretroactivitatii.

Exceptiile de la aceste principii sunt:

  1. 1. retroactivitatea legii civile noi, adica legea civila noua se aplica si pentru situatii anterioare adoptarii eAceasta exceptie se aplica daca este consacrata expres in legea noua, deoarece exceptiile nu se prezuma, ele fiind de stricta interpretare si aplicare.In prezent este inadmisibila aceasta exceptie, datorita textului imperativ al art.15 (2) din Constitutie.
  2. 2. ultraactivitatea legii civile vechi, adica legea veche isi mai produce efectele un timp oarecare, desi a intrat in vigoare o lege noua, binenteles la situatii determinate, precizate de legea noua. Aceasta trebuie prevazuta expres in legea noua, fiind o exceptie.

 

2) Actiunea in spatiu a normelor juridice

Aplicarea legii  in spatiu  este denumita- principiul teritorialitatii.Exista doua aspecte ale problemei:

- unul intern,   vizeaza situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil de cetatenie ori nationalitate romana, pe teritoriul Romaniei.

-  unul  international,  care  are  in  vedere  ipoteza  raporturilor  civile  cu  un element de extraneitate - cetatenie, nationalitate, locul incheierii si executarii contractului etc.

Aspectul intern tine seama de regula: actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar cele ce emana de la un organ de stat local se aplica doar pe teritoriul respectivei unitatii aministrativ- teritoriale (judet).

Aspectul international se rezolva de catre “normele conflictuale” ale dreptului international privat, care presupun asa zisul “conflict de legi” in spatiu. Normele conflictuale sunt continute in prezent in Legea 105/1992.

 

3) Aplicarea legii civile asupra persoanelor

Legile civile pot fi impartite in trei categorii, din punct de vedere al sferei subiectelor la care se aplica:

 

- legi civile cu vocatie generala de aplicare: adica se aplica atat persoanei fizice  cat si persoanei juridice ,in egala masura exemplu Codul civil, D.31/1954 privitor la persoana fizica  si persoana juridica  si D.167/1958 - prescriptia extinctiva.

- legile civile cu vocatia aplicarii numai la anumite persoane fizice sau juridice.