1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

         Lituania, al nouasprezecelea stat membru in cadrul analizei noastre, si-a depus cererea de aderare in anul 1995. Noua ani mai tarziu in anul 2004 devine stat membru al Comunitatii Europene.

         Sistemul fiscal Lituanian a suferit tranformari profunde de-a lungul acestei perioade, care ar fi studiate in continuare. Bazata de asemenea mai ales pe impozitele indirecte (la fel ca si celelate state membre de data recenta), structura fiscalitatii din Lituania prezinta urmatoarele valori medii pentru anul 2005: 49,3% din veniturile fiscale sunt reprezentate de impozitele indirecte. Pe locul doi sunt situate contributiile sociale care asigura 26,4% din resursele totale lituaniene, iar impozitele indirecte marcheaza doar 24,3% .

Impozite directe

         Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului laanumite termene dinainte stabilite. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot firepercutate asupra altei persoane.                                         Impozitele directe constituie forma de impunere nudoar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere care poate asigura echitateafiscala. Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidentadirecta, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul.

         Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.

  • Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii sedefineste in mod cantitativ. Din aceste motive s-atrecut treptat tot mai mult la impozitele personale.
  • Impozitele personale imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere.

Impozitele directe inregistreaza o elutie descrescatoare in ultimii ani, ele au scazut (prin raportare la PIB) astfel: de la 9,2% in anul 1999, la 8,5% in anul 2000, apoi 7,9% in 2001, iar in 2005 devine 8%. Acesta elutie este determinata de reforma fiscala care prin numeroase modificari legislative a dus la aceasta elutie, in continuare, tendinta se mentine.

Impozitul pe venit

         Noua lege a impozitului pe venitul personal a intrat in vigoare in ianuarie 2003, si conform acesteia se aplica doar doua cote de impunere diferite.

         Un impozit de 14% se impune pentru venitul provenit din dividende, din dobanzi, din activitati sportive, din activitati artistice, din redevente, venitul din inchirieri sau vanzari sau din orice alta forma de transfer de proprietate, din pensiile platite de fondurile de pensii lituaniene sau din platile asigurarilor de viata.

         Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10%. In timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicata asupra platilor de dobanzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat in alt stat membru nu va depasi 10%; pentru urmatorii 2 ani, cota de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de dobanzi nu va depasi 5%.

Reducerea fiscala de baza a fost marita cu 16% (de la 72,4 euro in 2002 la 83,99 euro in 2003). O noua reducere fiscala aditionala, care egaleaza 10% din reducerea de baza, a fost introdusa pentru parintii care cresc unul sau doi copii sub 18 ani, pentru fiecare copil. Persoane cu 3 sau mai multi copii sunt indreptatite in plus sa primeasca un beneficiu pentru copii de 124,54 euro pe luna, reducerea fiscala de baza fiind marita cu 13,32 euro pentru al patrulea si fiecare copil urmator. Acesta a fost primul pas de reformare a sistemului fiscal lituanian in ceea ce priveste sustinerea parintilor care lucreaza.

         Cheltuielile deductibile efectuate de un rezident in Lituania intr-o perioada fiscala include:

   1) asigurarea de viata si contributiile la pensii,

   2) dobanzile platite pentru imprumuturile luate pentru constructia sau achizitia de locuinte,

   3) platile pentru studii.

Suma totala de cheltuieli deductibile nu trebuie sa depaseasca 25% din totalul venitului impozabil.

Lituania a stabilit cota unica la impozitul pe venit de 25%.

Impozitul pe profit este de 15%.

         Noua lege a profitului a fost adoptata in decembrie 2001 si a intrat in vigoare in ianuarie 2002.

         Rata impozitului pe profitul corporational a fost redusa de la 24% la 15%. in plus, noua lege referitoare la impozitul pe venitul personal a fost modificata in 2004. Totusi, Lituania a trebuit sa-si alinieze in continuare legislatia cu acquis-ul, actionand, in particular, in directia eliminarii masurilor fiscale daunatoare, ceea ce a facilitat Lituaniei dupa aderare, conformarea cu Codul de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor in aceeasi masura ca si actualele State Membre.

         Impozitul pe societatile comerciale determina procente infime in PIB-ul ultimilor ani (in anul 1999: 0,8%, in anul 2000: 0,7%, in anul 2001: 0,5%, in anul 2002: 0,6%, in anul 2003: 1%, anul 2004: 1,95 si anul 2005: 1,1%). Acest raport extrem redus al acestor impozite nu se mai intalneste, de exemplu pentru anul 2002, decat in cazul Germaniei, intre 1995-2000, cota statutara maxima a impozitului suportat de societatile comerciale era de 29%. in 2000, aceasta cota a fost redusa la 24%. O data cu intrarea in vigoare a noi legi a impozitarii societatilor din aceasta tara in ianuarie 2002, cota impozitului pe profit a fost redusa de la 24% la 14%. Unele componente ale venitului realizat in Lituania de catre o entitate straina care nu este silita permanent in tara sunt impozitate cu 10%; dividendelor si altor profituri distribuite li se aplica un impozit la sursa de 14%. in plus, o scutire de participare ar putea fi aplicata. Noua lege nu asigura facilitati fiscale speciale, doar beneficiarii deja existenti continua cu acest statut, dar doar pentru o perioada limitata. Noile reguli de transfer al preturilor conurate dupa directivele Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezltare (OECD) sunt aplicabile din anul 2004.In acest domeniu, legislatia lituaniana va trebui sa respecte principiile Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor.

Impozitele indirecte

         Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca formaimpozitelor pe cheltuieli (pe consum).

         Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nuun profit, un venit, o avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. Un altavantaj este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putincostisitoare decat impozitarea directa.

         Legislatia privind impozitele indirecte a fost orientata dupa anul 1995 pentru a se conforma. Impozitele indirecte cu un procent de circa 13% din PIB la nivelul anulor 1995-2005 se refera la taxa pe valoarea adaugata (7,4% in PIB si accize (2,8%), alte impozite indirecte (2,6%).

Principalele categorii de impozite indirecte sunt:

  • taxele de consumatie;
  • taxele vamale;
  • monopolurile fiscale;

Taxele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca taxa generala pe consum – taxa pe valoarea adaugata -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzareaanumitor bunuri – accizele.

  1. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)


         Sistemul actual de TVA lituanian a fost introdus in luna mai 1994, inlocuind vechiul impozit pe cifra de afaceri. Lituania aplica o cota unica de TVA de 18% aplicabila tuturor tranzactiilor impozabile, inclusiv importurilor. Sistemul de TVA actual se bazeaza pe principalele puncte ale legislatiei comunitare, fiind extrem de general si de inconsistent la aplicare.
         Din iulie 1997, Lituania a continuat sa aproprie legislatia TVA-ului de standardele acquis-ului comunitar. Modificarile legislatiei nationale aferente anului 1997 includ abolirea ratei reduse aplicabila doar produselor agricole de provenienta interna, precum si cresterea pragului de inregistrare cu scopul de a reduce numarul de platitori de impozit inregistrati doar din motive legate de TVA. Desi au fost inregistrate progrese, mai sunt necesare eforturi substantiale.

         Lista de scutiri este apreciata ca fiind prea lunga si nu exista o schema de rambursare a TVA-ului persoanelor impozabile inregistrate in afara tarii, precum nici un sistem de impozitare reversibila". Aceasta evaluare este confirmata si de raportul din noiembrie 2001.
         O noua lege de TVA a fost adoptata in martie 2002 si a intrat in vigoare in iulie 2002. Aceasta lege defineste conceptele bazei fiscale, persoanele si tranzactiile impozabile. De asemenea sunt adoptate si masurile care au drept scop eliminarea scutirilor existente si a taxelor reduse care sunt incompatibile cu acquis-ul comunitar. Legea revizuita referitoare la TVA intrata in vigoare la 1 iulie 2002 a fost pregatita in conformitate cu cerintele reglementate in directivele Comisiei. Europene si pe baza experientei Uniunii Europene.

In Lituania sunt in vigoare 3categorii de TVA:

  • cota standard: 21%
  • cota redusa: 9% si 5%.

         Rata standard de TVA in Lituania 2010 este de 21 %, in plus, se aplica si rate reduse pentru TVA de 5% si de 9% pentru serviciile de transport de pasageri, pentru carti, pentru reviste si magazine, exceptie facand cele care publica materiale erotice sau violente, pentru produsele farmaceutice si produsele medicinale, pentru cazarea la hotel sau alte servicii de cazare, pentru carnea rece si resturi alimentare, pentru carnea inghetata, pentru serviciile agricole furnizate de entitatile agricole, pentru pestele viu, proaspat si pentru cel inghetat.

         Rata de 9% de TVA este aplicabila pentru energia termica furnizata rezidentilor pentru incalzirea premizelor rezidentiale, pentru furnizarea de servicii legate de constructii, renovarea, izolarea si proiectarea de locuinte rezidentiale, de cladiri politehnice si cladiri adminstrativ-teritoriale, care sunt finantate de stat si din resurse provenite de la bugetele municipale ca si prin credite preferentiale garantate de stat, precum si din resurse provenite din fondurile speciale de stat. Legea TVA-ului a fost armonizata cu directivele Comisiei Europene de la 1 mai 2004.

  1. Accizele

         Ca si in cazul taxei pe valoarea adaugata, au fost facuti pasi importanti in ceea ce priveste armonizarea accizelor din Lituania:

berea este impozitata dupa continutul de alcool, vinul la hectolitru, in timp ce tigarile sunt supuse unor combinatii de rate specifice si ad valorem.

         Raportul din noiembrie 2001 al Comisiei Europene confirma aceasta evaluare. Legea referitoare la accize a fost adoptata in octombrie 2001 si a intrat in vigoare in iulie 2002. Aceasta lege reglementeaza adoptarea depozitului fiscal si sistemul de suspendare a taxei, ca si introducerea in octombrie 2002 a unei rate combinate pentru acciza pe tigari.

         In conformitate cu aceasta, accizele ar fi aplicate numai pentru 3 grupe de produse:

1) alcoolul etilic si bauturile alcoolice,

2) combustibilii,

3) tutunul manufacturat.

         Ratele pentru accizele pentru bauturile alcoolice cresc o data cu gradul de alcool al bauturii. Accizele pentru bauturile alcoolice sunt armonizate cu Directiva nr. 84/1992 a Comunitatii Economice Europene (coniacurile au fost ultimele armonizate, deoarece rata accizelor a fost marita doar incepand cu 1 mai 2004).

         Ratele accizelor pentru uleiurile minerale au cunoscut un proces de aliniere treptata la ratele minime silite de Directiva nr. 82/1992 a Comisiei Economice Europene. La 1 ianuarie 2002, rata accizei pe petrol era mai mica cu 5,4%, in timp ce acciza pentru motorina si cherosenul folosit ca si combustibil era cu 39,2% sub ratele minime ale accizelor silite de Directiva nr. 82/1992 a Comisiei Economice.
         Cu scopul de a proteja clientii de o crestere abrupta a ratei accizei odata cu cresterea pretului tigarilor, Lituania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2009 pentru a implementa toate cerintele referitoare la accizele pe tigari silite de Directiva Consiliului nr. 79/1992 a Comisiei Economice Europene. Ratele accizei pe tigarete si trabucuri, pentru tutunul fin si alte produse din tutun au fost aliniate cu ratele minime ale accizei silite de acquis-ul comunitar de la 1 mai 2004.

Inspectoratul Fiscale de Stat.

 

         Alte informatii vizeaza contributiile la asigurarile sociale care contribuie la completarea analizei sistemului fiscal al acestei tari: un sistemul de stat de asigurari sociale a fost creat intre 1991-l995 si este administrat de Consiliul Fondului de Stat de Asigurari Sociale care are un buget propriu, separat de bugetul de stat. De la inceputul anului 2000, rata statutara pentru contributia la asigurarile sociale a crescut de la 31% la 34%. in prezent, angajatorul contribuie cu 31% ( anterior era de 30%) din salariile brute ale angajatiilor pentru Fondul de Stat de Asigurari Sociale, in timp ce angajatii contribuie cu 3% (anterior 1%).

         In continuare se realizeaza si prezentarea unui impozit local care alimenteaza bugetul administratiilor locale. De remarcat elutia, puternic descrescatoare, a ponderii impozitelor apartinand colectivitatii locale in PIB din ultimii ani: daca in anul 2000 era de 6,1%, acesta scade la 5,8% in 2001, iar apoi se diminueaza dramatic in 2002: doar 2,8%. Noua lege a impozitarii proprietatii mostenite a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003.

         Ratele fiscale de 5% sau 10% depind de valoarea impozabila a proprietatii mostenite (pragui de 144.810 euro). Neimpozitarea se aplica daca valoarea impozabila a proprietatii mostenite este de pana ia 2.900 euro sau reprezinta proprietatea mostenita de copii, parinti, parinti adoptivi, copii adoptivi, bunici, nepoti dupa bunici, frati, surori sau sotia vaduva. Consiliile municipale sunt indreptatite sa-si reduca impozitul sau sa aprobe scutiri de la acesta, pe masura ce venitul acestora din impozite determina majorarea bugetelor lor.
         Interesanta este elutia politicii fiscale din Lituania din perspectiva procesului de aliniere la legislatia comunitara, pe baza concluziilor rapoartelor anuale prezentate de Comisia Europeana: in iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquis-ului Comunitatii in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa prezinte dificultati majore pentru Lituania. Totusi raportul evidentia ca, un efort considerabil va fi necesar daca Lituania va trebui sa se supuna acquis-ului comunitar in privinta TVA-ului si a accizelor pe termen mediu. De asemenea se sustinea ca administratia fiscala lituaniana ar trebui sa fie apta sa participe la asistenta mutuala in momentul in care isi va fi completat pregatirile tehnice. Raportul din noiembrie 1998 sublinia ca, in ciuda unor progrese inregistrate in domeniul TVA-ului, Lituania trebuie sa depuna eforturi considerabile pentru a-si alinia impozitele indirecte: taxa pe valoarea adaugata si accizele.
         Raportul din noiembrie 2000 constata unele progrese in materie de capacitatea administrativa, dar sublinia existenta unor intarzieri repetate" in adoptarea legislatiei TVA-ului si a accizelor. In noiembrie 2001, Comisia Europeana sustinea ca Lituania a reusit inregistrarea de progrese considerabile in procesul de aliniere cu acquis-ul. Modificarile legii TVA-ului au intrat in vigoare in aceasta perioada (determinand locul in care un serviciu este furnizat si definind conceptul de servicii oferite in afara teritoriului si asigurand un tratament special agentiilor de calatorie). In ceea ce priveste accizele, gazul, petrol lichefiat a fost supus accizelor, in timp ce structura si ratele accizelor aplicabile alcoolui si bauturilor alcoolice se conformau cu acquis-ul.

         Referitor la cooperarea administrativa si la asistenta mutuala, se poate mentiona ca pentru a preveni dubla impozitare Parlamentul lituanian a ratificat conventii cu Rusia, Olanda, Croatia, Slovenia si Armenia. Acordul de asistenta mutuala cu Suedia a intrat in vigoare in cazul capacitatii administrative se mentiona ca registrul central al platitorilor de impozite continea acum o larga baza de date, dar si ca a fost creata o noua unitate responsabila de administrarea accizelor. Pentru a imbunatatii controalele fiscale, impunerea penalitatilor, examinarea disputelor, executarea si reportarea datoriilor, au fost amendate unele proceduri. Mai apoi, in raportul sau din octombrie 2002, Comisia dezbatea faptul ca Lituania a facut progrese substantiale in directia alinierii legislatiei proprii cu acquis-ul, cat si in ceeea ce priveste reforma administratiei sale fiscale.
         Elutia pozitiva a administratiei fiscale din Lituania se desprinde de asemenea din raportarile Comisiei Europene. Astfel, se apreciaza ca au fost luate numeroase masuri pentru a reforma si a fortifica administratia fiscala lituaniana in ceea ce priveste performanta de audit fiscal, aplicare si sanctiuni, examinarea disputelor fiscale, constrangerea si reportarea datoriilor.

S-au constatat de asemenea progrese in dezltarea Sistemului Fiscal Informational. Din mai 2002, baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat era in intregime operationala. Acest nou instrument include TVA-ul si declaratiile de venit, informatiile vamale si cele despre audituri si plati. Implementarea noului sistem informational al accizelor a inceput sa functioneza in aprilie 2002. In luna februarie 2003, o Divizie Internationala de Schimb Informational a fost constituita in cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pentru a asigura schimbul eficient de informatii intre administratiile fiscale straine. Aditional fata de functiile deja silite in sensul asistentei mutuale in domeniul impozitarii directe, divizia va fi responsabila si de implementarea acquisului pe tema cooperarii administrative in sectorul impozitarii indirecte. in ciuda acestor performante semnificative, Lituania trebuie sa-si amelioreze capacitatea de colectare a impozitelor, precum si eficienta Inspectoratului Fiscal de Stat, si sa faca pasi importanti in directia instruirii si dezltarii resurselor umane. Mai mult, Inspectoratul Fiscal de Stat nu a implementat inca un sistem fiscal computerizat care sa fie compatibil cu Sistemul de Schimb Informational sau cu Sistemul de Schimb Informational referitor la accize.

         Presiunea fiscala din Lituania este cea mai scazuta din intreaga Uniunea Europeana. Pentru intervalul 1995-2005, urmatoarele valori sunt determinate ca medii pentru aceasta perioada prin raportare la PIB:

impozitele indirecte reprezinta cu circa 1,5% mai putin decat media statelor membre de 14,2%.

         Dintre acestea, doar taxa pe valoarea adaugata prezinta o valoare de 7,4% egala cu media EU25 de 7,4% ,iar accizele cu 2,8% sunt si ele extrem de apropiate de valoarea medie a Comunitatii Europene de 3,1%.

Impozitele directe sunt situate mult sub linia mediana a UE (doar 8,2% fata de 12,7%).

Impozitul pe venitul personal, principalul impozit direct atinge doar 7,1% fata de media UE25 de 8,9%, iar impozitul suportat de societatile comerciale de abia inregistreaza un procent din PIB (1,1% fata de 3,0% la nivelul intregii Comunitati Europene).

         Se remarca asadar o fiscalitate redusa atat la nivel global, cat si pe parti componente ale Lituaniei fata de alte state membre. Daca fiscalitatea ar fi singurul criteriu de alegere a localatiilor de afaceri pentru persoanele juridice si de silire a domiciliilor persoanelor fizice intr-o tara, Lituania ar fi una din teritoriile preferate. Desigur insa ca problema nu se poate reduce doar la acest argument, asa ca nu se poate, evidident, generaliza, si apreciae ca in viitorul apropiat primele state membre (statele cu o dezltare economica puternica din Uniunea Europeana - primele 15 tari UE) sa fie puternic afectate de tari precum Lituania doar pentru fiscalitatea lor scazuta.

Bibliografie:

  1. TaxSites.com
  1. stiucum.com
  1. Vacarel Iulian, Finante Publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1992.
  1. Bran Paul, Relaţii financiare şi monetare Internaţionale, Editura Economică, Bucureşti 1997.
  1. Cerna Silviu, Sistem monetar şi politica monetară, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.
  1. Florian Bercea, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
  1. fisc.md

 

Loading...