1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Cele mai importante teorii monetare ale dobânzii sunt[1]:

  1. a) teoria fondurilor de împrumut defineşte fondurile de împrumut ca fiind integrate în economiile crescânde, ca disponibilităţi băneşti care îşi au originea în precedentele investiţii de capital fix sau circulant. Rezervele băneşti ale celor care dau cu împrumut reprezintă oferta. Cererea este reprezentată prin solicitările producătorilor pentru noi investiţii.

         Conform teoriei fondurilor de împrumut pe piaţă sunt: persoane fizice, persoane juridice, guvernul şi investitori straini. Fondurile de împrumut sunt definite ca totalitatea disponibilităţilor pe care le oferă cei care dau cu împrumut şi nevoia de credite a solicitanţilor

Conform acestei teorii, dobânda este determinată de echilibrul dintre investiţia actuală şi economia actuală sau între cererea şi oferta de fonduri de împrumut. În figura (fig. 1.1.) următoare nivelul ratei dobânzii este determinat de punctul de intersecţie „E” al cererii şi ofertei fondurilor de împrumut.

Curba cererii are o evoluţie descrescătoare, deoarece solicitanţii de fonduri preferă sume mari de fonduri de împrumut la un nivel al ratei dobânzii scăzut

Curba ofertei de fonduri are o evoluţie crescătoare, indicând faptul că, cei ce oferă fonduri sunt dispuşi să ofere la un nivel ridicat al ratei dobânzii. Volumul ofertei şi al cererii fondurilor de împrumut este determinat de o serie de factori care influenţează comportamentul participanţilor pe piaţă astfel[2]:

Oferta de fonduri de împrumut

Persoanele fizice pot avea exces de venituri faţă de cheltuielile pentru bunurile de consum sau pot să-şi reducă sumele de bani cash prin transformarea acestora în active financiare cu grad ridicat de lichiditate sau vor să-şi investească stocul de bogăţie în active financiare, fie economisesc în prezent pentru cheltuielile viitoare.

Oferta de fonduri de împrumut ale persoanelor fizice este determinată de nivelul ratei de recuperare a investiţiei reale şi gradul de risc pe care-l comportă investiţiile financiare. Nu este suficient ca un activ financiar să ofere un câştig mai mare dacă probabilitatea de a-l recupera este extrem de scăzută.

Persoanele juridice au deseori exces de cash pe care-l investesc  în vederea măririi profitului. Factorul determinant al ofertei de fonduri de împrumut a persoanelor juridice este mărimea  câştigului prognozat ajustat cu riscul pe care-l comportă investiţiile financiare faţă de investiţiile reale.

Guvernul afectează oferta de fonduri, prin mărirea sau prin diminuarea acesteia. Micşorarea ofertei de fonduri se realizează prin vânzarea titlurilor de valoare de  către stat iar mărirea ofertei de fonduri se realizează prin cumpărarea titlurilor, influenţând astfel creşterea masei monetare. Creşterea masei monetare duce la creşterea volumului fondurilor disponibile pentru consum şi economii.

Investitorii străini văd în titlurile de valoare ale unei ţări ca alternative la titlurile de valoare proprii. Dacă câştigurile prognozate ajustate cu riscul pe care-l comportă titlurile unei ţări sunt mai mari decât în propria ţară, atunci fondurile de împrumut migrează spre ţara respectivă şi astfel, investitorii străini măresc oferta de fonduri de împrumut.

Cererea de fonduri de împrumut

Persoanele fizice împrumută pentru a-şi cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată, făcând apel mai mult la credite în condiţiile când costul creditului le este accesibil. Apelarea la credite pentru automobile şi locuinţe este determinată în primul rând de mărimea avansului şi a ratelor lunare şi mai puţin de costul creditului.

Persoanele juridice împrumută pentru a-şi finanţa nevoile de stocuri, fie pentru realizarea unor investiţii. Volumul creditului pe care-l pot împrumuta depinde de cash-flow-ul intern generat de activitatea întreprinderii. Dacă cash-flow-ul este mare, ei vor împrumuta mai puţin decât dacă cash-flow-ul este mic.

Guvernul este cel mai  important agent economic care apelează la fondurile de împrumut. Statul face apel la împrumuturi fie pentru finanţarea dezechilibrelor bugetare temporare ca urmare a necorelării veniturilor cu cheltuielile, fie pentru realizarea unor investiţii productive sau pentru acoperirea  deficitului bugetar. Împrumuturile statului nu sunt sensibile la rata dobânzii, deoarece cheltuielile trebuie efectuate indiferent de costul creditului.

Investitorii străini caută cele mai  ieftine surse de fonduri.

Fondurile sunt puse la dispoziţia investitorilor străini de către instituţii financiar-bancare naţionale. De obicei, împrumuturile sunt solicitate de întreprinderile străine care acţionează pe teritoriul statului creditor.

  1. b) teoria preferinţei pentru lichiditate a lui Keynes

La originea acestei teorii stă critica lui Keynes asupra teoriei clasice a dobânzii şi a fondurilor de împrumut. Pornind de la aceste critici, Keynes formulează propriile sale teze[3].

Eliminând variabilele economiei de investiţii, determinante ale ratei dobânzii, Keynes concluzionează că funcţia monetară este mărimea economică determinantă a dobânzii. Această apreciere decurge din cererea şi oferta din sfera monetară. Oferta de monedă este dată de sistemul determinat de autorităţile monetare. Rata dobânzii se stabileşte prin intermediul echilibrului dintre oferta şi cererea de monedă. Această cerere de monedă pune in evidenţă aşa zisa preferinţă pentru lichiditate, care este pusă în legătură cu[4]:

  • mobilul tranzacţiilor, nevoia de numerar pentru efectuarea schimburilor curente;
  • mobilul precauţiei, dorinţa de a avea siguranţa unui echivalent viitor în numerar al unei părţi din resursele totale;
  • mobilul speculaţiei, dorinţa de a fi pregătit pentru situaţii neprevăzute, cheltuieli imediate, neaşteptate etc.

Potrivit concepţiei keynesiene, motivul cel mai important al preferinţei pentru lichiditate este motivul speculativ. Speculaţia este efectul cel mai puternic al cererii de monedă, în scopul de a obţine câştiguri prin mijlocirea investiţiilor efectuate, în virtutea previziunilor curente privind mărfurile, conjunctura cursurilor bursiere şi rata viitoare a dobânzii. După Keynes, primele două motive enunţate, tranzacţionale şi de precauţie, sunt funcţii crescătoare ale venitului, aceste două motive putând subzista chiar intr-o economie de troc, în timp ce motivul speculativ este caracteristic unei economii monetare fiind o funcţie descrescândă a ratei dobânzii. Se poate spune că preferinţa pentru lichiditate determinată de speculaţie, tinde a se majora o dată cu mărirea ratei dobânzii şi invers.

În consecinţă a avea fonduri lichide este cu atât mai ieftin cu cât este mai redusă rata dobânzii, cu atât mai scump cu cât rata dobânzii creşte. Pentru a demonstra acest fapt Keynes construieşte curba preferinţei pentru lichiditate (fig. 1.2 ).

Teoria lui Keynes se sprijină pe ideea că o politică monetară expansionistă va face să scadă rata de piaţă a dobânzii şi deoarece cererea de bunuri reacţionează la variaţiile ratei dobânzii, cererea de bunuri de echipament se va majora.

Keynes a acordat o atenţie deosebită dobânzii, modificării nivelului acesteia ca instrument de influenţare a dezvoltării economice şi asigurării unui grad ridicat de utilizare a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, realizate prin diminuarea dobânzii.

Dobânda este un instrument fundamental al politicii monetare. Prin intermediul modificării dobânzii, banca centrală influenţează asupra expansiunii creditului şi monedei scripturale. De asemenea, dobânda este utilizată în unele limite în influenţarea inflaţiei şi deflaţiei, în mobilizarea economiilor latente şi determinarea nivelului investiţiilor. Diferitele tipuri de dobândă ce se utilizează pe piaţă, potrivit destinaţiei economice productive sau de consum, servesc pentru repartizarea masei monetare disponibile intre diferitele utilizări.

 

[1] Dedu, V., Gestiunea bancară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p.101;

[2] Dedu, V., Management bancar, Editura Sildan, Bucureşti, 1994, p.88;

   [3] Dedu, V., Gestiunea bancară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, p.102;

[4] Pohoaţă, I., Op. citată, p.38;

Loading...