Sidebar Menu
Filosofia speculativă a lui Hegel şi romantismul german
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 167
Filosofia germană de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX- lea a dezvoltat câteva teme constitutive ale modernităţii construite pe linia meditaţiei asupra relaţiei dintre subiectivitate şi conceptul nedeterminării absolute. Aceste teme au fost strâns legate de idealurile romantismului german care a cultivat gustul pentru titanic, pentru grandios, sentimentul
Citește mai mult: Filosofia speculativă a lui Hegel şi romantismul german
Filosofia moralei. Teoria competenţei comunicaţionale şi etica
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 392
"Fie-mi iertată descoperirea că întreaga filosofie morală de până acum a fost plicticoasă şi a făcut parte dintre somnifere - şi că prin nimic "virtutea" n-a fost mai compromisă în ochii mei decât prin această plicticoşenie a avocaţilor ei: ceea ce nu înseamnă că aş nesocoti utilitatea generală a acestui caracter plictisitor"[1].
(Friedrich Nietzsche)
Citește mai mult: Filosofia moralei. Teoria competenţei comunicaţionale şi etica
Filosofia moderna a dreptului
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 172
Secolul 16 si17
Doua curente cu reprezentare filosofica
Monarcho Macchi
(adeptii puterii ingradite a suveranului), criticii suveranului/ monarhului
Curentul reprezientata de oamenii de cultura se distinge in urmatoarele idei:
- puterea regelui/ monarhului este o putere limitata
- prin argumente rationale logice au justificat necesitatea combaterii/ abuzurilor si tiramiei regilor
Acest
Filosofia lui Platon
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 208
Platon a creat unul dintre cele mai ample şi închegate sisteme filosofice idealist-obiective din întreaga istorie a filosofiei. El a abordat toate marile domenii şi teme ale filosofiei, propunând soluţii care, chiar dacă nu au rezistat în totalitate probei timpului, au constituit puncte de referinţă în evoluţia ulterioară a filosofiei occidentale. Platon nu şi-a prezentat concepţia ca
Filosofia lui Aristotel
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 174
- Înţelepciunea practică în concepţia lui Aristotel.
- Rolul dreptăţii în teoria politică a lui Aristotel.
- Înţelepciunea practică în concepţia lui Aristotel.
Faptul că Aristotel a fost discipolul lui Platon nu-l va împiedica să revizuiască filosofia maes-trului său. Aceasta se referă în primul rând la modul de a gândi „comunitatea politică”. Aici ca şi în alte părţi gândirea lui
ETAPA ELENISTICĂ A FILOSOFIEI ANTICE GRECEŞTI
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 130
Etapa elenistică a filosofiei antice greceşti este cuprinsă în mod convenţional între anii 331 î.Hr., anul încheierii campaniilor lui Alexandru Macedon de cucerire a cetăţilor greceşti şi de înglobare a lor în Regatul (devenit apoi imperiu) Macedonean, şi 31 î.Hr., anul în care ultimul stat a imensului Imperiu Macedonean – Egiptul – a căzut sub stăpânire romană. Aceste trei secole
Citește mai mult: ETAPA ELENISTICĂ A FILOSOFIEI ANTICE GRECEŞTI
ETAPA CLASICĂ A FILOSOFIEI ANTICE GRECEŞTI
- Detalii
- Categorie: Istorie
- Accesări: 181
Începutul secolului al V-lea marchează intrarea culturii şi civilizaţiei antice greceşti în etapa apogeului său. Ca urmare a victoriilor strălucite obţinute de războaiele cu perşii (490-479 î.Hr), grecii au dobândit conştiinţa valorii şi superiorităţii civilizaţiei lor. Atena va deveni cea mai importantă forţă maritimă a Mediteranei şi multe alte cetăţi vor ajunge
Citește mai mult: ETAPA CLASICĂ A FILOSOFIEI ANTICE GRECEŞTI
Pagina 1532 din 1881