ŞCOALA ISTORICĂ A DREPTULUI
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 3
Şcoala istorică a dreptului a apărut în Germania la sfîrşitul sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea şi este reprezentată de Gustav Hugo (1798-1846), Friedrich Karl von Savigny (1779-1861) şi Friedrich Puchta (1798-1846).
Germenele acestei şcoli îl constituie şcoala dreptului natural sub forma ei clasică ale cărei idei au servit drept premise de apariţie a ei. Însuşi Montesquieu în opera
Gândirea juridică la Jean-Jacques Rousseau
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 2
Tema libertăţii naturale este tratată şi de gînditorul Jean-Jacques Rousseau (17121778), autorul lucrărilor Contractul social (1762) şi Discursul asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni (1752), opere care se leagă între ele şi întregesc problema dreptului şi statului.
Rousseau, ca şi ceilalţi exponenţi ai contractului social, înaintează teza că oamenii, conform legilor
Citește mai mult: Gândirea juridică la Jean-Jacques Rousseau
Gândirea juridică a lui Charles-Loius de Secondat Montesquieu
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 2
Charles-Louis de Secondat Montesquieu (1689-1755) elucidează problema dreptului şi statului în opera sa cea mai reprezentativă Despre spiritul legilor (1748).
Preocupările lui au avut drept obiect de cercetare problema privind libertatea politică ca fundament al dreptului şi statului. Monesquieu susţine că pentru a asigura această libertate este nevoie de existenţa unor legi juste şi de o
Citește mai mult: Gândirea juridică a lui Charles-Loius de Secondat Montesquieu
Gândirea juridică a lui John Locke
- Detalii
- Categorie: Management
- Accesări: 4
Reflecţii interesante asupra dreptului şi statului aflăm şi în concepţiile filosofice ale lui John Locke (1623-1704), expuse în Două tratate asupra guvernului (1689).
Conform ideilor lui Locke, omul este, în mod natural o fiinţă socială, adică starea naturală presupune existenta societăţii. În această stare, omul, conducîndu-se de legii naturii, dispune de dreptul la libertate personală, la
Gândirea juridică la Benedict Spinoza
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 1
Un alt gînditor al acestei epoci, opera căruia se apropie mult de cea a lui Hobbes, este filosoful olandez Benedie Spinoza (1632-1677). Problemele privind dreptul, legile şi statul au fost abordate de el în lucrările Etica şi Tratatul teologico-politic.
În tratarea lor, Spinoza, ca şi alţi gînditori, porneşte de la cercetarea naturii umane. Omul, în concepţia sa, este un egoist şi un hrăpăreţ
Gândirea juridică a lui Thomas Hobbes
- Detalii
- Categorie: Drept
- Accesări: 1
Exponent al dreptului natural este considerat şi Thomas Hobbes (1588-1679), care a avut raţionamente mai concrete în problema dreptului şi statului. Operele sale principale în domeniu sînt: De cive şi Leviathan.
În stare naturală, după Hobbes, noţiuniie de drept şi nedrept nu există, aşa cum nici binele şi răul nu au nici o valoare în această ipostază a existenţei. În această stare forţa este
Gândirea juridică la Hugo Grotius
- Detalii
- Categorie: Management
- Accesări: 2
În epoca renaşterii, în condiţile luptei între monarhia absolută şi supremaţia Bisericii, noile forţe ale societăţii apelează la dreptul natural. Reprezentantul de vază al lui a fost Hugo Grotius (1583-1645), filosof olandez, care a abordat problema dreptului şi statului în lucrarea Dreptul păcii şi al războaielor (1625).
Sistemul filosofic al lui Hugo Grotius are la bază ideea că omul nu poate
Pagina 2 din 2281