Pin It

Competitivitatea internațională a economiilor este măsurată în general printr-o serie de indicatori ce pot fi grupați în funcție de orizontul de timp avut în vedere în: i) indicatori pe termen scurt și ii) indicatori pe termen lung și în funcție de nivelul la care se intenționează măsurarea și analiza competitivității în: i) indicatori microeconomici, respectiv ii) indicatori macroeconomici.

Deși clasificările în funcție de diferite criterii, adecvate scopului investigației, contribuie în general la mai buna înțelegere a conținutului competitivității economiei, în practică nu există un unic indicator, unanim acceptat, care să reflecte de o manieră globală și satisfăcătoare nivelul de competitivitate internațională a unei economii. In modelele analitice, indicatorii care măsoară competitivitatea economiilor sunt considerate variabile dependente. In ceea ce privește variabilele independente, rolul acestora în modelele analitice poate fi jucat de factorii determinanți ai competitivității economice, care pot fi grupați, la rândul lor, în factori ce țin de comportamentul întreprinderilor și factori de influență de natura intervențiilor guvernamentale, care acționează asupra economiei în ansamblu sau asupra unor ecosisteme mai largi în cadrul economiei [57]. Astfel, politicile economice cu aplicabilitate generală, cum sunt cele fiscale, de investiții publice, monetare, de reglementare a pieței de capital și a concurenței, politicile în domeniul educației și al CDI țintesc atât sporirea atractivității mediului de afaceri, cât și competitivitatea firmelor rezidente, determinant al competitivității internaționale a economiei. Alte politici publice pot ținti exclusiv atragerea de investiții străine directe și creșterea competitivității firmelor rezidente prin politici industriale adecvate.

O tratare a competitivității, orientată din punctul de vedere al prețului produsului, dar și al catalizatorilor competitivității firmei o întâlnim la economistul S. Nohailîc [35], unde autorul explică noțiunile de competitivitate-preț (capacitatea de a înfrunta concurența la nivel de prețuri) și competitivitate în afara prețului (bazată pe calitate, inovare etc.). Credem că aceste enunțuri ajută la stabilirea priorităților companiilor și la formarea elementului strategic de acțiune, precum și la stimularea rezervelor interne ale agentului economic. In lucrarea „Competitivitatea: noțiune, argumentare științifică, factori determinanți, evaluare” [55], autorul, A. Smîc prezintă competitivitatea într-un mod comparativ, evolutiv (de la teoria ricardiană la studiile lui M.Porter), dar și din punctul de vedere al evaluării competitivității de către diverse organizații internaționale. O atare elucidare a subiectului permite crearea unei baze reale, individualizate a înțelegerii și stabilirii factoriale a competitivității, dar și metodologiei de tratare a potențialului entității economice.

In opinia noastră, în urma reflectării tuturor lucrărilor enunțate mai sus, putem deduce o structurare adecvată termenului specificat, în ideea de a înțelege complexul sistem care leagă competitivitatea cu toate nivelele economice, dar și aportul elementului strategic în acest studiu. Astfel, crearea unui mediu competitiv (deci implicarea acțiunilor de gestionare a proceselor) ține, în orice caz, de asigurarea unor criterii esențiale, cum ar fi: crearea unei baze de producție competitive; stimularea producției naționale competitive; crearea modelelor de gestiune eficientă; consolidarea abordării strategice, la nivel de companie, ramură, economie națională. Cu ajutorul unor astfel de elemente-cheie, am putea nu doar determina nivelul competitivității entităților economice și a producției diverselor sectoare ale economiei naționale, dar și realiza o matrice de acțiuni pe termen mediu-lung (pe categorii economice aparte, ceea ce ar aduce mai multă claritate și acțiune focalizată), fapt ce implică atât aspectul strategic, cât și factorii de răspundere, scopul final și activitățile necesare pentru a-l atinge. Conceptul competitivității este, totodată, nemijlocit legat de conceptul producției, fapt ce ne indică o strânsă interrelaționare, de fapt, o simbioză între aceste două elemente - producția trebuie să fie competitivă, iar competitivitatea bazală este cea de la nivelul producției.

Administrare.info este o bibliotecă digitală ce oferă acces gratuit la articole, referate, conspecte din administrație, management, economie, drept, istorie și multe altele. Sperăm să găsiți aici informația de care aveți nevoie.