Pin It

           In contextul in care exista mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidentialism, parlamentarism, semiprezidentialism si monarhie constitutionala, aceasta lucrare isi propune sa compare trei dintre aceste tipuride sisteme politice. Vor fi comparate sistemele politice: al S.U.A.( cu un sistem politic clasic prezidential),al Marii Britanii (cu un sistem clasic de monarhie constitutionala) si al Germaniei (cu un sistem politic parlamentar ). Aceste trei sisteme politice vor fi comparate si dezbatute de-a lungul lucrarii in baza unei bibliografii prestabilite si in baza legilor fundamentale ale acestor tri tari, cu prevederile lor.

            In cuprinsul lucrarii vor fi atinse urmatoarele puncte: caracteristicile fiecarui tip de sistem politic, prin ce se aseamana aceste trei tipuri, daca se aseamana dar mai ales prin ce se deosebesc.

In vederea unei mai bune perceperi a subiectului este necesara descrierea caracteristicilor celor trei tipuri de sistem politic:prezidentialism, monarhie constitutionala si parlamementarism

            Regimul politic prezidential se intalneste in mod frecvent in cadrul  republicilor. Acest regim politic se caracterizeaza prin puterea preeminenta detinuta de presedintele republicii, care detine puterea executiva. Pot fi intalnite doua variante: una in care puterea este detinuta exclusiv de catre presedinte si alta in care presedintele este insotit de un prim-ministru care are o putere foarte mica in comparatie cu presedintele.Astfel presedintele republicii, pe langa functiile de sef al statului, sef al armatei si de sef al guvernului, mai detine si „prerogative legislative si/ sau judiciare”[1]. Exemplul de regim prezidential clasic il reprezinta S.U.A.

            In cadrul regimului politic al monarhiei constitutionale, seful statului are o putere mai mult simbolica pentru ca acesta „domneste, nu guverneaza”[2]. In cadrul acestui regim politic monarhul indepplineste functii ceremoniale, figurative, functiile executive revenind parlamentului. Parlamentul indeplineste functii asemanatoare cu cele ale regimului politic parlamentar. Acesta din urma poate fi considerat motivul pentru care regimul politic al monarhiei constitutionale este tratat adesea ca o varianta a regimului politic parlamentar. Exemplul de regim glasic al monarhiei constitutionale este reprezentat de Marea Britanie.

            Regimul politic parlamentar reprezinta exact opusul regimului politic prezidential. Si aceasta pentru ca in cadrul parlamentarismului puterea este detinuta de parlament. Parlamentul reprezinta vointa politica a poporului iar, presedintele este ales de organul reprezentativ (parlamentul). Pe langa functiile legislative, parlamentul detine si o functie de control, mai ales asupra executivului (prim-ministrul si cabinetil lui)

Investit de catre parlament. In cadrul acestui regim presedintele joaca un rol mai mult formal (ca si in cazul monarhului), singura functie pe care o detine functia de sef al statului. Un exemplu reprezentativ pentru acest tip de regim il reprezina Germania.

            Iata deci ca dupa o prezentare generala a acestor trei tipuri de regimulri se pot observa cu usurinta unele asemanari si deosebiri, cum ar fi ca regimul poliitic prezidential este inversul regimului politic parlamentar iar, regimul politic al monarhiei constitutionale este foarte apropiat regimului politic parlamentar. In cazul ambelor regimuri politice (parlamentarism si monarhie constitutionala) balanta puterii se inclina in dreptul parlamentului.

      SISTEMUL POLITIC AL S.U.A.- REGIM CLASIC PREZIDENTIAL

            Sistemul politic al Statelor Unite ale Americii este unul prezidential, datorita faptului ca puterea executiva este detinuta de presedinte, lucru stipulat si in constitutie: aricolul II prevede ca „puterea executiva este investita in Presedintele Statelor Unite ale Americii”[3](„The executive power shall be vested in a Presidet of the United States of America”[4]).

            Presedintele S.U.A. este ales prin vot universal pentru un madtat de patru ani, acesta este atestat de un Colegiu electoral, avand 535 membrii. Presedintele american joaca si rolul de prim-ministru, cabinetul fiind format direct de catre presedinte, numindu-se Administratie. Functiile clare indeplinite de [resedintele american sunt:”sef al statului, sef al puterii executive, comandant sef al armatei, sef al diplomatiei, instanta leguitoare, prerogativa de informare a poporuluiamerican cu privire la starea natiunii, sef al partidului care l-a investit drept candidat prezidential”[5].

            Puterea leguslativa in S.U.A. este detinuta de Congresul S.U.A. dupa cum prevede si constitutia : „toata puterea legislativa va fi investita in Congresul Statelor Unite, care va consta in Senat si Camera Reprezentantilor”[6].

            Senatul este format din 50 de membrii, acestia reprezentand organizarea federala a S.U.A., cate doi reprezentanti din fiecare stat, alesi pe un mandat de sase ani.

            Camera reprezentantilor reprezinta interesele ntiunii, si este formata din 435 membrii alesi pentru un mandat de doi ani. Pentru a candida la postul de deputat trebuie sa aiba minim 25 ani si sa fie cetatean american de cel putin 7 ani.

             Cat despre puterile acordate celor doa camere ale Congresului S.U.A. „Senatul are puteri limitate in raport cu cele ale Camerei Reprezentantilor”[7].

           S.U.A. are o organizare federala, fiind compusa din 50 de state. Fiecare stat are constitutie proprie, cat si de norme juridice proprii. „ In cazul organizarii federale, fiecarestat beneficiaza de o Constructie proprie. In fruntea ierarhiei administrative a fiecarui stat se afla un guvernator ales prin sufragiu direct”[8]. Guvernatorul este ales pe o perioada de 2-4 ani. Fiecare stat beneficiaza de un parlament, care ca si in cazul intregii federatii, este bicameral.

             Sistemul partidist al S.U.A. este unul bipartidist. Aceasta pentru ca desi partidele

 din S.U.A. sunt numeroase( Partidul Independent American, Partidul Comunist, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Socialist si alte gruari politice fara relevanta), cele doua partide care detin monopolul in viata politica sunt: Partidul Republican si Partidul Democrat.aceste doua partide au o pozitie atat de puternica incat acapareaza intotdeauna 90-95% din voturile electoratului, celelalte formatiuni politice neavand nici o sansa sa le ajunga. Iata deci ce face clar bipartidismul americam.

       SISTEMUL POLITIC AL MARII BRITANII- REGIM CLASIC DE MONARHIE CONSTITUTIONALA

 

            Sistemul politic al marii britanii este un regim clasic de monarhie constitutionala cu caracteristici puternic asemanatoare parlamentarismului. In cadrul acestui regim monarhul are un rol formal, sau chiar ceremonial puterea fiind transferata parlamentului. Marea Britanie este o tara fara constitutie, al carui sistem politic este bazat mai mult pe cutume decat pe o lege scrisa. Nu se va intalnii in Marea Britanie un cadru juridico-politic riguros, precum in cazul S.U.A., insa, se bazeaza pe indelungata practica a parlamentului. Parlamentul britanic este considerat institutie politica anexa monarhului.

            In cazul Marii Britanii, o tara al carui sistem politic se bazeaza pe cutuma, este lesne de inteles ca o constitutie scrisa nu exista. Constitutia acestei tari este una nescrisa, bazandu-se pe cutume si traditii constitutionale, la care se adauga texte legislative, sau legi recente care reglementeazainstitutii juridice cu caracter constitutional. Datorita faptului ca este o constitutie bazata pe cutuma, aceasta se poate inlocui usor fara vre-un procedeu special.

            Monarhia in cadrul acestui sistem este situata in varful ierarhiei politice a statului. Desi conform legilor cutumiare si scrise monarhul are cel mai important rol in viata politica, in fapt el detine o functie decorativa, singura functie adevarata fiind  aceea de sef al bisericii.

            Parlamentul britanic este unul bicameral format din Camera Comunelor (Hause of Commons) si Camera Lorzilor (Hause of Lords).

            Camra Comunelor detine intreaga putere legislativa, avand un caracter reprezentativ conferit prin vot. Membrii acestei camere sunt alesi prin vot pentru un mandat de cinci ani. In cadrul acestei camere se organizeaza doua grupuri parlamentare, grupul majoritar (cei care detin puterea) si cel minoritar (opozitia), avand in fruntea lor fiecare cate un lider. Aceasta camera este condusa de un Speaker ales din randul parlamentarilor. Se obisnuia ca Speaker-ul sa fie numit de monarh insa acum, presedintele Camerei Comunelor este ales prin consens de catre parlamentari, pentru un mandat de cinci ani. Camera comunelor este si organul in fata caruia guvernul trebuie sa raspunda. Astfel Camera Comunelor indeplineste si functia de control asupra guvernului. Aceasta functie poate fi numita „functie nonlegislativa”[9]

            Opozitiei i se ofera toate conditiile pentru libera exercitare a activitatii politice. Liderul opozitiei formeaza un cabinet din umbra, care indeplineste rolul unui potential guvern (shadow cabinet). Astfel se poate spune cafunctia principala a Camerei Comunelor este aceea legislativa.

            Camera Lorzilor nu are un caracter reprezentativ pentru ca ea nu are la baza eligibilitatea membrilor sai, ci ereditatea (membrii mostenind ereditar locul in camera). Desi aceasta camera are un caracter ereditar, monarhul are dreptul sa numeasca lorzi indiferent de originea sociala a innobilatului  cu conditia sa fie barbat. Astfel, in prezent aproximativ 500 dintre locurile din camera lorzilor sunt ocupate de lorzi numiti. Membrii acestei camere sunt mult mai numerosi decat cei ai Camrei Comunelor, sunt 759 de lorzi. In prezent se incearca reducerea acestei camere la un numar de locuri mai mic (92), pentru a adapta sistemul politic la conditiile Marii Britanii contemporane. Aceasta camera pune si mai mare accent pe cutuma, decat cealalta camera. Camera Lorzilor este condusa de un Lord Cancelar, care face parte si din guvern.

            Guvernul Marii Britanii este un organ executiv format bine-nteles din premier si ministrii. Guvernul reprezinta in fapt victoria electorala a unuia dintre partidele aflate la guvernare.partidul care a castigat alegerile va detine majoritatea parlamentara asigurand astfel aprobarea programului de guvernare si a proiectelor guvernului, propuse Parlamentului. Atributiile Guvernului sunt:atributii executive, atributii legislative (aproximativ 90% din legile votate de Parlament sunt initiate de Guvern) si atributii cu caracter financiar (proiectul de buget fiind initiat de Guvern si votat de Parlament). In cadrul guvernului exista doua tipuri de ministrii, titulari (seniori) si secretari de stat (juniori).

            Sistemul partidist al Marii Britanii este unul bipartidist pur, existand doua partide dominante, Partidul Conservator si Partidul Laburist, care obtin de fiecare data 90% din voturi cu aproximativ 95%din mandate. In viata politica englezeasca mai exista partide insa dintre acestea unul mai important este Partidul Liberal, fiind pe locul trei insa primele doua domina cu desavarsire.

       SISTEMUL POLITIC AL REPUBLICII FEDERALE GERMANIA – REGIM POLITIC PARLAMENTAR

          Germania este o republica cu organizare statala federala. Este compusa din 15 landuri in prezent (10 landuri din Vest plus cele 5 din Est). Avand in vedere numarul de Lanuri a crescut si numarul membrilor Bundestagului, de la 494, in 1987, la 662, 1990.

             Presedindete Republicii este ales pentru un mandat de 5 ani de Adunarea Federala (compusa din membrii Bundestagului si un numar de membrii egal cu cel al deputatiilor ales dupa criteriile: sa aiba cetatenie germana si varsta de 40 ani). ca in orice regim parlamentar Presedintele are mai mult functii decorative. Aceste functii sunt: reprezentarea Germaniei pe plan international; incheierea tratatelor internationale; acreditarea si primirea reprezentantilor diplomatici; numirea si revocarea judecatorilor; exercitarea dreptului de gratiere; promulgarea legilor; atributii in ceea ce priveste formarea guvernului. Presedintele nu raspunde din punct de vedere politic de actele sale ci pentru incalcarea Constitutiei sau a unei legi federale.

                 Parlamentul Germaniei este unul bicameral compus din Bundestag si Bundesrat.

             Alegerea membrilor primei camere (deputatilor ) se face in doua feluri. Si aceasta pentru ca jumatate din deputati sunt alesi prin vot uninominal majoritar, iar cealalta jumatate prin vot proportional cu lista. Membrii Bundestagului sunt alesi pentru un mandat de 4 ani. Bundesratul este compus din membrii numiti de guvernele landurilor (mandatele sunt de la 3 la 5, in functie de marimea demografica).

            Avand in vedere ca Bundestagul este camera aleasa de populatie, se poate spune ca detine funcrtia reprezentativa. Rolul legislativ al Bundesratului este limitat, Bundestagul avand o mai mare putere legislaiva, desi constitutia prevede colaborarea dintre camere.

            Fiecare camera este condusa de cate un presedinte si un vicepresedinte, asistati de secretari. Presedintele Bundestagului se alege pe durata madadatului legislatin iar cel al Bundesratului este desemnat anual. Bundestagul reprezinta vointa populatiei, iar Bundesratul reprezinda organizarea statale, federala a Germaniei.

            In afara de functia legislativa Parlamentul are dreotul de a numi si revoca Cancelarul (si guvernul). In acest context vorbim de Bundestag, in fata caruia guvernul este respunzator.

            Puterea executiva este reprezentata de Guvern, acesta fiind format din Cancelar si munistrii. Cancelarul poate fi propus si de Presedinte si de Parlament insa decizia asupra numirii sale, apartine Bundestagului. Prima Propunere pentru postul de Cancelar trebuie sa ii apartina Parlamentului. Daca din difertite motive aceasta propunere nu exista sau nu este aprobata, Presedintele va supune votului propunerea sa. Daca nici in acest caz nu este ales un Cancelar, Presedintele are dreptul sa dizolve Bundestagul.

            Cancelarul dispune de autoritate maxima in Guvern, el avand dreptul sa schimbe cabinetul daca este nevoie. Tot Cancelarul isi asuma raspunderea pentru indeplinirea  obiectivelor propuse. In cazul in care Cancelarul pierde majoritatea din Bundestag, aceasta il poate revoca si numii un succesor.

            Sistemul partidist german este unul bipartidism imperfect, sau  „doua partide si jumatate”. Acest sistem este astfel pentru ca exista doua partide mari cu influenta puternica si un partid mic, care se asociaza de regula cu partidul aflat la putere. Bine-nteles ca exista mai multe partide in viata politica insa cele mai importante sunt: Uniunea Crestin-Democrata, Partidul Social-Democrat, Partidul Liber-Democrat. Pe langa aceste mai sunt si Partidul Ecologist si Partidul Socialismului Democratic. Sistemul partidist German de „doua partide si jumatate” tinde inse spre „doua partide si doua jumatati” deoarece Partidul Ecologist devine din ce in ce mai important si se va asocia si el la guvernare cu un partid mare.

            Avand in vedere atributiile limitate si formale ale presedintelui, cat si rorurile importante ale Parlamentului si Guvernului, mai precis al Cancelarului, se poate cu usurinta intelege de ce Republica Federala Germania are un regim politic Parlamentar.

            Dupa o larga descriere a regimurilor politice ale celor trei tari voi preciza asemanarile si deoasebirile dintre aceste regimuri, avand in vedere ca a fost deja demonstrata apartenenta tarilor la categoriile de regim mentionate la inceputul lucrarii.

       ASEMANARI SI DEOSEIRI INTRE CELE TREI TARI

 

            Dupa cum am demonstrat deja S.U.A poate fi considerata o tara cu regim politic clasic prezidential; Marea Britanie poate fii considerata o tara cu un regim politic clasic de Monarhie Constitutionala (care insa tinde spre parlamentarism) si  ca Republica federala Germania are parte de un regim politic parlamentar. Iata de ce pentru o mai buna intelegere a tematicii este necesara o comparare a celor trei tipuri de regim.

Asemanarile dintre aceste teei regimuri se regasesc mai mult la nivelul Marii Britanii si a Germaniei desi o mica asemanare cu S.U.A. este. Insa S.U.A. ne va ajuta sa facem diferentele. 

            O prima asemanare intre cele trei regimuri este aceea ca fiecare stat are un Parlament bicameral dintre care o camera detine puterea reprezentativa, fiind aleasa in mod direct de catre populatie. Cea de a doua camera avand un rol in luarea deciziilor membrii sai fiind numiti sau alesi de puterea executiva. In cadrul acestei discutii intra si S.U.A..

           O asemanare intre S.U.A. si Marea Britanie este sistemul partidist, fiind unul bipartidist pur, in cazul Angliei modelul de bipartidism creand chiar un caz special in viziunea lui Arendt Lijphart. In ambele cazuri insa exista doua partide care detin 90% din voturi, restul de partide fiind extraordinar de slab reprezentate in Parlament

           O alta asemanare apare intre Marea Britanie si Germania tipul de regim politic fiind foarte apropiat, caci monarhia constitutionala este, in viziunea multora, considerata o anexa a regimului parlamentar. Din acest punct de vedere in cazul Anglei monarhul are putere mai mult formala caci „monarhul conduce nu guverneaza”, iar in cazul Germaniei care este o republica federala presedintele are si el tot un rol formal guvernarea fiind in mainile Parlamentului, ca si in cazul Angliei. O alta asemanare intre aceste doua tari este aceea ca in ambele cazuri, prim-ministrul si respectiv cancelarul detin puterea executiva. Din aceasta derivand o alta asemanare, aceea privind modul cum este ales executivu. Executivul este ales de camera cu putere reprezentativa (adica camera aleasa de populatie), iar daca executivul pierde majoritatea Camerei Comunelor si respectiv Bundestagului, poate fi demis functia fiind preluata de un succesor.

            Exista de asemenea o asemanare intre S.U.A. si Germania la nivelul organizarii statale federale, la prima explicandu-se prin fenomenul trecut al coloniilor si la cea de a doua prin traditia ramasa de pe timpul imperiului Romano-German. Aici mai apare o asemanare caci la ambele state una dinre camerele parlamentului este formata din senatori numiti ai statelor si respetiv landurilor, reprezentand deci structura federala a tarii. O a;ta asemanare intre aceste doua tari este aceea ca sistemul lor politic este bine delimitat de o Constitutie scrisa.

            Este lesne de inteles ca orice asemanare atrge dupa sine si o deosebire. In acest caz toate asemanarile mai sus mentionate atrag o serie de deosebiri.

            O prima deosebire este aceea intre regimurile politice (pentru ca sa nu uitam ca desi regimul politic german si cel englez se aseamana foarte tare, toate cele trei tipologii de sistem politic sunt diferite totusi), avand de a face cu un regim prezidential, unul de monarhie constitutionala si unul parlamentar. Deosebirea vizibila apare aici intre S.U.A. si celelelte doua state caci regimul prezidential si regimul parlamentar sunt exact opuse. Aceasta pentru ca in cazul regimului parlamentar puterea este detinuta de parlament, presedintele sau respectiv monarhul avand roluri formale decat de guvernare, pe cand in cazul S.U.A. presedintele detine un rol foarte important, chiar de guvernare, parlamentul fiindu-i subordonat. Concluzia fiind ca puterea executiva apartine in cazul Statelor Unite, presedintelui, dupa cum prevede si constitutia, iar in cazul celorlalte doua sisteme puterea executiva este detinuta de parlament.

            O alta deosebire apare de data aceasta  la nivelui Constitutiei, in cazul Statelor Unite si a Germaniei existand constitutii scrise cu un caracter legal bine delimitat, constitutii rigide, mai excat. Pe de alta parte in cazul Angliei nu exista o constitutie scrisa, regimul politic bazandu-se foarte mult pe cutume si traditii cu un rol functional dine stabilit si verificat de indelungata practica politica.

            O deosebire mai este si aceea a sistemelor de partide. Si asta pentru ca in cazul Angliei si statelor Unite aveam de a face cu sisteme bipartidiste perfecte, pe cand in Germania se regaseste un sistem bipartidist imperfect sau chiar pluripartidist in cazul unor autori, cu doua partide si jumatate care de fapt in ultima perioada tinde spre doua partide si doua jumatati, chiar si in viziunea lui Maurice Duverger.

            Din punctul de vedere al Parlamentului vom distinge o alta deosebire. Desi toate treo parlementele sunt bicamerale, in cazul camerei care nu reprezinta populatia din Anglia vom observa ca aceasta nu reprezinta organizarea statala, precum in celelalte cazuri, ci reprezinta aristocratia (desi in zilele noastre nu se mai puna mare accent pe ea).

            O deosebire la fel de importanta, care reflecta modul de guvernare este aceea ca in cazurile Statelor Unite si al Germaniei, formatiunile politice nu sunt supra-reprezentate in parlament, pe cand in cazul Angliei, chiar daca partidul care a obtinut victoria are o majoritate relativa el va avea o majoritate absoluta in parlament (cu alte cuvinte va fii supre-reprezentat).

            Desi monarhia constitutionala tinde clar spre parlamentarism, diferente apar si intre Anglia si Germania dupa cum s-a putu observa. Clar este insa ca dintre toate cele trei state, sitemul politic al S.U.A. se desprinde clar de celelalte doua avand in vedere faptul ca reprezinta exact inversul lor. Insa acest lucru s-a putut observa de la inceputul lucrarii, intentia fiind aceea de a demonstra cele precizate.

            Dupa o prezentare a caracteristicilor celor trei tipuri de regimuri,a caracteristicilor fiecarei tari si a asemanarilor si a deosebirilor se poate spune ca a fost demonstrat faptul ca fiecare dintre cele trei tari apartine categoriei de regim politic ce i-a fost atribuita.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Legea fundamentala a Republicii Federale Germania, edituta All, Bucuresti, 1998
  2. Constitutia Statelor Unite ale Americii, editura All Beck, Bucuresti, 2002
  3. Alexandru Radu- Sisteme politice Contemporane, UCDC, Bucuresti, 2002
  4. Cristian Ionescu- Sisteme constitutionale contemporane, editura Sansa, bucuresti, 1994
  5. Arendt Lijphart- Modele ale democratiei- Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari, editura Polirom, Iasi, 2000

           

 

[1] Al. Radu, „Sisteme politice contemporane”, pg 56

[2] ibidem. Pg 58

[3] Constitutia Statelor Unite ale Americii, art II

[4] Al. Radu, op cit. pg 73

[5] ibidem. Pg 75

[6] Constitutia Statelor unite ale Americii, art I, sectiunea I

[7] Cristian Ionescu, sisteme constitutionale comparate, pg. 86

[8] ibidem. Pg 85

[9] ibidem. Pg 47

Administrare.info este o bibliotecă digitală ce oferă acces gratuit la articole, referate, conspecte din administrație, management, economie, drept, istorie și multe altele. Sperăm să găsiți aici informația de care aveți nevoie.