1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Legea nr. 393/2004[1] privind Statutul aleşilor locali are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de către aleşii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în baza mandatului încredinţat.

Reglementarea legală a statutului aleşilor locali este cuprinsă în Legea nr.393/2004[2], care înlocuieşte astfel anumite prevederi ale Legii administraţiei publice locale.

Aleşii locali. Noţiune. Alegere. Sub denumirea de „aleşi locali” înţelegem primarul, viceprimarul, preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean, consilierii locali şi consilierii judeţeni. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul sătesc.

Consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare; tot potrivit legii administraţiei locale este ales şi delegatul sătesc.

Incompatibilităţile aleşilor locali sunt reglementate în prezent prin art.87-93 din Legea nr. 161/2003.

Incompatibilităţile calităţii de primar/viceprimar, preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean. Astfel, funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: a) funcţia de consilier local; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional; g) calitatea de comerciant persoană fizică; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean, însă ei pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

Incompatibilităţile calităţii de consilier local/judeţean. Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: a) funcţia de primar sau viceprimar; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; g) calitatea de deputat sau senator; h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.

O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

Starea de incompatibilitate intervine: a) numai după validarea mandatului, dacă funcţia incompatibilă este deţinută la data alegerilor; b) după validarea celui de-al doilea mandat, în cazul alegerii în două calităţi de consilier (local şi judeţean); c) după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local.

Incompatibilităţi comune ale aleşilor locali. Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin această calitate. Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală. Incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.

Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută: a) înainte de a fi numit sau ales sau b) în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie.

În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul legal, prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă. În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 privind alegerile locale.

Interdicţia consilierilor de a încheia contracte cu administraţia publică locală căreia îi aparţin. O altă incompatibilitate este exprimată printr-o obligaţie de abţinere.

Astfel, consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de

 

administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

Această interdicţie se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Încălcarea interdicţiei atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor. Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unităţii administrativ- teritoriale. Constatarea nu mai are loc dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea interdicţiei a încetat. Ordinul de constatare emis de prefect poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.

Interdicţia de încheiere a contractelor se aplică şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective. Încălcarea de către persoanele încadrate cu contract de muncă a interdicţiei atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă, constatată prin ordin sau dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau ai agenţilor economici. Actul de constatare nu se mai emite dacă până la acest moment se dovedeşte că încălcarea interdicţiei a încetat.

Suspendarea mandatului de consilier şi a celui de primar/viceprimar, preşedinte/vicepreşedinte al consiliului judeţean. În conformitate cu art.77 şi 119[3] din Legea nr.215/2001, mandatul alesului local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către de instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

Suspendarea durează până la soluţionarea definitivă a cauzei. Ordinul de suspendare se comunică de îndată alesului local.

În cazul în care consilierul local suspendat a fost găsit nevinovat acesta are dreptul la despăgubiri în condiţiile legii, iar în cazul primarului art. 77, alin 4 prevede că dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat (prevederi valabile şi pentru preşedintele consiliului judeţean)

Protecţia legală a aleşilor locali. Potrivit legii nr.393/2004[4], în exercitarea mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivităţii, fiind ocrotiţi de lege. Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată. Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, În acelaşi timp, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravenţională a aleşilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor trebuie aduse la cunoştinţă atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.

Pe întreaga durată a mandatului, aleşii locali se consideră a fi în exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de legea penală. De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său.

O  serie specială de prevederi are ca scop protejarea funcţiilor deţinute de autorităţile executive de la nivel local înainte de obţinerea mandatului şi posibilitatea de revenire a acestora pe vechile funcţii după încheierea mandatului.

Astfel, pe timpul exercitării mandatului, contractul de muncă sau actul de numire în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale a primarului, viceprimarului, preşedintelui sau vicepreşedintelui consiliului judeţean se suspendă. Legea prevede însă că în aceste funcţii pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată, iar funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către titular.

În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcţiile de aleşi locali au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite, corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, mai puţin educatorii şi învăţătorii, precum şi cercetătorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de cultură şi artă.

La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean persoanele în cauză îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire; la stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese.

În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxa de timbru judiciar.

Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, persoanelor astfel reîncadrate nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pentru motive ce nu le sunt imputabile.

La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându- se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii.

Grupurile de consilieri. Conform art.24 din Legea nr.393/2004, consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3. Consilierii care nu îndeplinesc aceste condiţii pot constitui un grup prin asociere. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului. De asemenea, consilierii independenţi pot constitui grupuri în aceleaşi condiţii ca şi cei aparţinând partidelor politice.

Nu se pot însă forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.

În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

Drepturile aleşilor locali.

  1. Aleşii locali au dreptul de iniţiativă în promovarea actelor administrative,

individual sau în grup.

  1. Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă[5], în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordă indemnizaţie de şedinţă.
  2. Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii. De acelaşi drept beneficiază şi delegatul sătesc.
  3. Primarii şi viceprimarii, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
  4. Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.
  5. Consilierii şi delegatul sătesc, care participă la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se consideră învoiţi de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin potrivit legii, de la locul de muncă.
  6. Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
  7. pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local sau judeţean, după caz, indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţă, informarea se va face în prima şedinţă de consiliu, organizată după terminarea concediului. Concediile fără plată sau pentru evenimente familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul viceprimarilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, se aprobă de către primar, respectiv de către preşedinte.
  8. Durata exercitării mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte şi de vicepreşedinte al consiliului judeţean constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei.
  9. j) Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.
  10. k) Aleşii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local sau judeţean.
  11. l) Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor locali, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local.
  12. m) Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali. În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivităţile locale, structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local.

Obligaţiile aleşilor locali. Obligaţiile aleşilor locali sunt reglementate de o manieră criticabilă, fiind plasate atât în secţiunea referitoare la "drepturi" cât şi în secţiunea referitoare la „obligaţii” a Legii nr.393/2004.

  1. Aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.
  2. Consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi regulamentul de funcţionare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
  3. Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.
  4. Aleşii locali sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesională.
  5. Aleşii locali sunt obligaţi să dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
  6. Aleşii locali au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală.
  7. Aleşii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.
  8. Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a secretarului general al judeţului sau al municipiului Bucureşti
  9. Aleşii locali au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate;
  10. j) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare.
  11. k) Nu se consideră absent consilierul care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin regulamentul de funcţionare a consiliului.
  12. l) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţă ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate.

În cazul primarului, viceprimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor judeţeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii. Nerespectarea acestor prevederi, atrage suportarea cheltuielilor deplasării de către aleşii locali.

  1. m) Aleşii locali nu pot face uz şi nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activităţi private.
  2. n) Primarii şi viceprimarii sunt obligaţi să depună declaraţia de avere la prefect, în termen de 3 zile de la validare, în cazul primarului, respectiv de la alegere, în cazul viceprimarului. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene depun declaraţia de avere în termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Răspunderea aleşilor locali. Aleşii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.

În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia.

Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii administraţiei locale, a Legii statutului aleşilor locali şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă; e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate[6]; f) retragerea indemnizaţiei de şedinţa, pentru 1-2 şedinţe.

Primele patru sancţiuni se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele de ultimele două de către consiliu, prin hotărâre adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii în cauză sunt scoşi din cvorumul de lucru.

La prima abatere, preşedintele de şedinţă atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul. Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului, vor fi chemaţi la ordine. Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţă. Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedinte să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii. Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

În cazul în care după chemarea la ordine un consilier continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa nemotivată de la şedinţă.

În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare. Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive, şi are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe perioada respectivă.

În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se execută cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.

Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţă. Ei pot aplica sancţiunile prevăzute la lit. a)-d).

Preşedintelui, vicepreşedinţilor consiliului judeţean şi viceprimarilor li se pot aplica două categorii de sancţiuni:

  1. în calitate de consilier, pentru abaterile săvârşite în această calitate cu prilejul participării la şedinţele consiliului, li se aplică sancţiunile prevăzute de art.57 pentru consilieri. Aplicarea sancţiunilor nu are însă nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredinţat de consiliu.
  2. Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, li se pot aplica următoarele sancţiuni, prevăzute de art.69 din Legea nr.393/2004: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d) eliberarea din funcţie[7].

Primele două sancţiuni se aplică prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată (motivele care justifică propunerea vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei).

În cazul sancţiunilor prevăzute la lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Împotriva sancţiunii prevăzute la lit. c) şi d)

 

persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.

Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art.154).

Contravenţii şi sancţiuni. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la

  • lei la 5.000 lei următoarele fapte: a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar; b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului judeţean; c) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii administrativ- teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor; d) neprezentarea de către primar sau preşedintele consiliului judeţean a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor; e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local. Aceste dispoziţii se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare (art. 120 10).

Registrul de interese. Aleşii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere[8], depusă în dublu exemplar la secretarul unităţii administrativ teritoriale. Declaraţia privind interesele personale se depune: a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni şi al consilierilor locali; b) în termen de 15 zile de la depunerea jurământului, în cazul primarilor; c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi al viceprimarilor.

 

Aleşii locali au obligaţia să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară[9].

Nedepunerea declaraţiei privind interesele personale în termenul legal atrage suspendarea de drept a mandatului, pana la depunerea declaraţiei. Refuzul depunerii declaraţiei încetarea de drept a mandatului. Atât suspendarea sa cât şi încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului local, respectiv judeţean.

Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr.554/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea sa anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

În declaraţia privind interesele personale, aleşii locali vor specifica: a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor; b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective; c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii; d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei; e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt; f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune; g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie; h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori; i) lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ- teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte; j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale[10]; orice cadou sau donaţie primită de aleşii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi; k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor judeţeni.

Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În aceste situaţii consilierii sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

 

[1]   Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004

[2]   Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările aduse de Legea nr.216/2005, Legea nr. 249 din 22 iunie 2006; Legea nr. 286 din 6 iulie 2006

84

[3]   Legea 215/2001 în art. 119 alin.2 se referă în mod expres, din păcate, numai la preşedinte, însă o interpretare sistematică a dispoziţiilor legii duce la concluzia că vicepreşedinţii sunt asimilaţi, din punctul de vedere al regimului de suspendare şi încetare a mandatului, preşedintelui, aşa cum viceprimarul este asimilat primarului.

87

[4]   A se vedea art.20, art.21, art.22, art.23 din lege.

[5]    Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, este de o şedinţă de consiliu şi 1-2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună. Plata indemnizaţiilor se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv judeţene.

[6]   Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauză.

[7]   La eliberarea din funcţie se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Această sancţiune nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.

[8]   Fapta aleşilor locali de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal (art. 84 din Legea nr.393/2004).

95

[9]   Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va transmite la rândul său secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.

96

[10]  Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit acestor prevederi sunt supuse confiscării (art. 83 din Legea nr.393/2004)