Având în vedere existenţa autonomiei locale, elaborarea bugetelor locale se face pornind de la strategia de dezvoltare existentă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Problema centrală a întregului management bugetar o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse financiare cu posibilitatea de asigurare a acestora. Stabilirea concordanţei între „ce se vrea” şi „ce se poate”, impune  în final „ajustarea” programelor şi obiectivelor în funcţie de resursele posibile de mobilizat..

Elaborarea bugetelor locale urmează un calendar bugetar expres prevăzut de lege    Astfel în prima fază Ministerul Finanţelor Publice transmite Administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget.

            Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.

            Urmează repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale

            Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite, elaborează şi depun la Administraţiile judeţene ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.        În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

            Administraţiile judeţene ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, precum şi consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile consolidabile în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. În acelaşi termen, Administraţiile judeţene a finanţelor publice, respectiv Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, comunică unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv subdiviziunilor acestora, după caz, şi o estimare a veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit.

            Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.

Veniturile şi cheltuielile se grupează în bugetul local pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, după caz. Bugetele astfel structurate se aprobă şi pe secţiunile de funcţionare şi de dezvoltare. Secţiunea de funcţionare reprezintă partea de bază, obligatorie, a bugetelor locale cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi a bugetelor împrumuturilor externe şi interne, care cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente respective. Secţiunea de dezvoltare reprezintă partea complementară a bugetelor locale cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care cuprinde veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz.

Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. Numărul de personal, permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei instituţii publice. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi cu duratele de realizare a investiţiilor.