1. Actul administrativ trebuie să fie emis de organul competent înves­tit cu capacitate administrativă şi în limitele competenţei sale atribuită prin lege.

Competenţa autorităţilor administrative se caracterizează prin urmă­toarele trăsături:

  • Competenţa este legală, ceea ce înseamnă că este stabilită prin lege, în raport cu sarcinile ce revin autorităţii administrative respective şi cu nece­sităţile diviziunii şi specializării în exercitarea puterii în stat.
  • Competenţa autorităţilor administrative poate fi materială, teritoria­lă, personală şi temporală.
  • Competenţa temporală nu trebuie confundată cu caracterul tempo­rar al unor acte emise de autorităţile administrative.
    1. Actul administrativ trebuie să respecte legea

Plecînd de la conţinutul acestora, actele administrative sînt definite ca fiind acte juridice, unilaterale, obligatorii şi executorii, emise în temeiul legii, prin care se organizează executarea sau se execută realmente legile şi celelalte acte ale autorităţilor statului.

Aceasta înseamnă că actele administrative trebuie să respecte legea nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi scopul urmărit de lege.

  1. Actul administrativ trebuie să fie emis în forma şi cu procedura prevăzută de lege

Cît priveşte forma actelor administrative, adică modalitatea în care se exprimă voinţa juridică cuprinsă în act, acesta se redactează în limba ofi­cială a statului şi în formă scrisă. Forma scrisă este necesară din mai multe considerente, şi anume: pentru a cunoaşte conţinutul exact al actului, pen­tru a se putea executa întocmai, pentru a se putea dovedi, în caz de litigiu, existenţa şi efectele pe care trebuie să le producă actul respectiv, pentru a se putea controla dacă s-au respectat condiţiile de legalitate.

Actul administrativ trebuie să fie oportun şi actual, ceea ce înseamnă că realizarea sarcinilor să fie prevăzută a se efectua în timp optim, cu alegerea celor mai potrivite mijloace pentru atingerea scopului urmărit de emitent, cu respectarea metodologiei stabilite prin lege.

Metodologia elaborării actelor administrative cunoaşte mai multe etape:

  • Pregătirea deciziei administrative în care se includ: iniţiativa emiterii actului, determinarea scopului sau a obiectivului, documentarea care im­plică o informare tehnică de specialitate în domeniul în care urmează a fi emis actul, documentarea juridică, elaborarea proiectului actului.
  • Adoptarea deciziei administrative, cu respectarea procedurii prevă­zute de lege.

Unele acte administrative, cum este cazul hotărîrilor consiliilor locale, trebuie să respecte, la adoptare, o procedură legată de cvorumul necesar pentru ca deliberările organului colegial să fîe valabile, precum şi majorita­tea ce trebuie întrunită pentru adoptarea actului.

Comunicarea actului administrativ este operaţia prin care actul admi­nistrativ este transmis organului sau persoanei interesate. în cazul actelor normative, comunicarea se face prin publicare, adică prin aducerea lor la cunoştinţă publică tuturor subiecţilor de drept prin tipărire în monitoarele oficiale, fie prin afişare, în condiţiile legii.

Actele individuale, în unele cazuri expres prevăzute de lege, se publi­că şi în monitoarele oficiale (renunţările la cetăţenie, schimbarea numelui etc.).

  1. Executarea actului juridic administrativ

După adoptare şi comunicare sau publicare, actul administrativ trebu­ie aplicat.

în principiu, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor. Intrarea lor în vigoare are loc, de regulă, de la data adoptării sau emiterii lor, dacă însuşi actul normativ sau o reglementare legală nu prevede o dată ulterioară.