Termenul de „metoda”  (etimologic,  de la cuvantul grecesc „metodos” –  urmarire,  cale,  itinerar) desemneaza un set de proceduri prin care se ajunge la un rezultat. Dupa Paul Popescu- Neveanu, “metoda este o structura de ordine, un program dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop”.

În cercetarile de psihologie sociala, cele mai intrebuintate metode sunt  :  observatia,  chestionarul, interviul,  biografia sociala,  analiza documentelor sociale,  testul sociometric,  testul configuratiei,  psihograma.

  1. Observatia

Constă în investigația sistematica, pe baza unui plan dinainte elaborat si cu ajutorul unor instrumente adecvate, a actiunilor si interactiunilor evenimentelor, relatiilor si proceselor dintr-un camp social dat. in functie de tehnica si pozitia observatorului (a cercetatorului)  exista trei tipuri de observatie  : a)  observatia structurala-cercetatorul e amator, nu se implica si foloseste tehnici de inregistrare ; b)  observatia participativa –cercetatorul se implica si apoi, din memorie, reconstituie datele ; c)  observatia nedistorsionata-presupune utilizarea  unor instrumente tehnice de inregistrare (audio, video, audio-video)  .

Observatia structurata

Ca instrument de codificare se foloseste protocolul de observare ; poate fi general (inregistreaza orice tip de date)  sau specific (centat pe un singur tip de date) . Protocolul are doua componente: un set de categorii si o scala de evaluare ; el poate inregistra patru tipuri de „paradigme de observare” : lingvistice, extralingvistice, nonverbale si spatiale.

Observatia participativă

Este echivalenta cu cercetarea de teren, presupune realizarea de interviuri, studiul unor documente sociale si chiar aplicarea unor microchestionare. Gradul de implicare a cercetatorului nu depinde numai de el , ci si de membri grupului in care se „infiltreaza” ; el isi poate ori nu dezvalui identitatea si intentiile. E necesar ca cercetatorul sa elaboreze un jurnal in care sa consemneze in detaliu toate evenimentele care au loc in grup. Observatia participativa e considerata ca modalitate de investigare calitativa.

Observatia nedistorsionata

Consta in utilizarea unor instrumente tehnice de inregistrare ; daca cei observati stiu ca sunt inregistrati, efectele reactive si distorsionate sunt foarte puternice ; studiul inregistrator se face prin aplicarea tehnicii de analiza a continutului documentelor sociale.

  1. Chestionarul sociologic

Este „o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimul care , prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat  un comportament verbal sau nonverbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris” (Septimiu Chelcea)  .

Clasificare

Criterii : continut, forma, mod de aplicare.

Dupa continut : de date factuale ; de opinie. vizeaza calitatea informatiilor, chestionarele de date factuale sunt de tip administrativ si sunt folosite mai des in anchetele demografice ; chestionarele de opinie vizeaza parerile, atitudinile , motivatia si interesele, dispozitiile, inclinatiile etc.

Dupa forma intrebarilor : cu intrebari inchise, cu intrebari deschise, cu intrebari mixte. chestionarul cu intrebari inchise (sau precodificate ; model grila)  nu permite decat alegerea raspunsurilor dinainte fixate in  chestionar  ; gradul de libertate al subiectului este redus. Chestionarul cu intrebari deschise (libere, postcodificate)  lasa subiectului libertatea exprimarii personale.

Dupa modul de aplicare : chestionare autoadministrare ; chestionare administrate de catre operatorii de ancheta  ; chestionarele autoadministrate pot fi : chestionare postale ; chestionare publicate in ziare, reviste sau anexe la mărfurile vândute.

  1. Interviul

Este o tehnică folosită cu mare frecventa in multe domenii ; orice interviu necesita o pregatire prealabila : stabilirea temei, extensiunea (numarul intrebarilor)  , durata interviului etc. Scopurile interviului pot fi diverse : manipulare, discreditare, calomniere, santaj etc. Raspunsurile celui intervievat pot fi consemnate audoi, video, audoi-video sau in scris. Ia raport cu conduita celui ce aplica interviul, exista trei tipuri de intervievare : a) interviul sensibil-operatorul arata simpatie fata de cel intervievat , dar nu si fata de opiniile lui. b) interviul neutral-operatorul are o atitudine neutra, impartiala si indiferenta ; el e un profesionist. c)  interviul sever-este mai mult un interogatoriu, subiectului i se reproseaza inconsecventele raspunsurilor , i se atrage atentia permanent etc.

  1. Biografia socială

Constă în dobândirea de date si informatii despre trecutul unei persoane pentru a reconstitui intr-un tot unitar, istoria ei . Evenimentele urmarite se diferentiaza in „evenimente cauze”, ”evenimente efecte”, ”evenimente mijloc” si „evenimente scop”. Obtinerea informatiilor se poate realiza pe cale directa, intervievand subiectul sau discutand cu el, sau pe cale indirecta abordand alte persoane (parinti, profesori, colegi, prieteni etc)  .

  1. Analiza documentelor sociale

În funcție de prezentare (limbaj, continut, adresabilitate)  se disting :

  1. a)  documente expresive personale : autobiografii, jurnale, biografii, memorii, scrisori etc.
  2. b)  documente expresive publice  : reportaje si articole in ziare si reviste, film (documentare si artistice)  , emisiuni de radio si tv, productii literare etc.
  3. c)  documente oficiale si arhivite : recensaminte, acte de evidenta civila, rapoarte, dari de seama, procese verbale, arhive (centrate, regionale, locale)  etc.

Tehnici de analiza

  1. Tehnica reductiei categoriale

Faciliteaza aplicarea calculului statistic, presupune existenta unui numar suficient de mare de biografii sau autobiografii. Din esantionul global se extrage la intamplare un numar de 5-10 documente si prin lecturaatenta, se cauta factorii comuni. Se stabileste factorul de structurare (de ex. ”rolul parintilor in dezvoltarea sociala a copilului”)  Acestuia ii sunt asociate categorii de clasare a informatiilor care pot fi dispuse in forma unei scale  (de ex. , o scala cu 3 categorii :

  1. a)  incurajarea asumarii de raspunderi, indemnul de a trai noi experiente  ;
  2. b)  lipsa de incurajare, copilul a fost lasat liber sa-si urmeze propriile tendinte ;

3)  descurajare , tutelarea copilului. ) 

In final , se obtin frecvente pe categorii si factori, ceea ce permite continuarea analizei statistice.

  1. Tehnica analizei secventiale

Este utilizata pentru caracterizarea mobilitatii spatiale sau ocupationale a unei populatii, pe baza informatiilor longitudinale procurate din biografii, studii de caz sau autobiografii. Principalele informatii se refera la data si locul nasterii, respectiv, la datele emigrarii (ocupationale, geografice etc.)  si locurile de destinatie ; de ex. , datele biografice se refera la perioada 18-22 de ani. Perioada esegmentata in intervale de cate 6luni in care sunt localizate schimbarile de status.

  1. Analiza continutului documentelor sociale

Domeniul predilect de aplicare : continutul documentelor expresive publice. se incepe cu definirea problemei, formularea ipotezeleor si esantionarea. Se stabilesc apoi, perioada da timp luata ca referinta si, in cadrul acesteia, zilele de aparitie a publicatiei. Dupa esantionare, se procedeaza la analiza propriu-zisa : subdiviziunea luata ca referinta se numeste unitate de continut. Pentru studiul continuturilor exprimate in limbaj natural se utilizeaza 5tipuri de unitati : cuvinte, teme, personaje, itemi (articol, reportaj, stire, dare de seama, raport etc. )  unitati de spatiu si timp. Pasul urmator il constituie definirea categoriilor ; de pilda, continutul (ce se spune?)  si forma (cum se spune?)  . Tehnica analizei continutului se finalizeaza intr-un set de frecvente repartizate pe categorii si pe subdiviziunile asociate lor. in acest sens, analiza continutului e o tehnica    de reprezentare cantitativa a unui set de simboluri (verbale, nonverbale, iconografice)  integrate intr-un text sau intr-o imagine coerenta. Intrucat analiza se finalizeaza in numere sau frecvente, prelucrarea datelor este realizata prin aplicarea tehnicilor statistice. Tehnica analizei continutului trebuie completata cu interpretari necantitative, similare celor ale criticii literare „impresioniste”.

  1. Testul sociometric

Dupa J. L. Moreno  (creatorul testului)   „testul sociometric este un instrument care examineaza structurile sociale prin masurarea atractiilor si repulsiilor care au loc intre indivizii unui grup”. Dupa M. L. Northway „testul sociometric este un mijloc care permite determinarea treptei in care indivizii sunt acceptati in grup…el dezvaluie relatiile dintre acesti indivizi si relecva structura grupului insusi”. Dupa R. Mucchielli „testul sociometric este un instrument facil si simplu pentru evaluarea relatiilor socioafective dintre membrii grupurilor prin reperarea subiectilor <<populare>>, izolati, respinsi, a subgruprilor, a clicilor, pentru detectarea centrelor de influenta sau liderilor si pentru reprezentarea sistemului de comunicatie…”

Testul sociometric este caracteristic pentru intelegerea tuturor metodelor sociometrice. Ela  fost primul folosit intr-o astfel de cercetare, este cel mai raspandit, cel mai accesibil si a dat, se pare, cele mai apreciabile rezultate.

Un exemplu de test sociometric obisnuit (clasic), adecvat copiiilor intre 10 si 14 ani, il ofera L. Northway : ”Numele…Data…Locul…

  1. Cand te joci in timplu pauzei intre ore, daca ri se cere sa alegi, pe care copii din aceasta clasa i-ai prefera ca tovarasi de joc?
  2. a)Prima alegere
  3. b)A doua alegere
  4. c)A treia alegere
  5. Daca in clasa lucrezi asupra unui obiect dat, cu care copii, in cazul in care ti se cere sa alegi, ai prefera sa lucrezi?
  6. a)Prima alegere
  7. b)A doua alegere
  8. c)A treia alegere
  9. in cazul in care se va organiza o reuniune amicala, pe care din copii din aceasta clasa ii vei alege ca parteneri?
  10. a)Prima alegere
  11. b)A doua alegere
  12. c)A treia alegere”

Dupa unii autori numarul itemilor ar trebui marit, dupa altii, ar trebui diminuat. Achim Mihu considara ca e rezonabil sa fie folositi. in formalizarea raspunsurilor, sunt, de regula, folosite simboluri precum : + (alegeri)  , - (respingeri) , 0 (zero)   sau x (pentru indiferenta), 1, 2, 3 etc. Raspunsurile obtinute prin testul sociometric constituie doar materiale brute. e necesara, de aceea, prelucrarea lor in scopul terminarii locului preferential pe care-l ocupa individul in grupul din care face parte. O mare atentie e acorda determinarii statusului social sau, astfel spus, a statusului sociometric. Acesta (indicele)  exprima acceptarea sociala a unui individ si se calculeaza adunand totalul alegerilor primite de catre un individ in legatura cu fiecare dintre itemi folositiDe pilda, un subiect are in dreptul lui, in coloana de totalizate a alegerilor primite, cifrele : 3, 4, 2, ceea ce inseamna ca in cadrul primului item a primit trei ”voturi”, in al doilea patru, si in al treilea doi. in total, in cadrul celor trei itemi el a fost ales de noua ori. Statusul sau sociometric este egal cu 9. Aplicand metoda reprezentarilor grafice, pot fi elaborate ”sociograme individuale”. De pilda :

A il alege pe B, este ales de E, il alege  (si e ales)   de C si D.