Deconcentrarea, în ceea ce privesc serviciile, constă în deteriorarea până la un anumit grad a ansamblului administrativ din care fac parte, sustrăgându-le autorităţii directe a organelor conducătoare ale colectivităţilor de care depind şi care nu păstrează asupra lor decât un anumit control, funcţionând aproape complet sub autoritatea organelor proprii, acordându-le individualitate financiară şi personalitate juridică.
Trebuie studiată cu grijă această mişcare de deconcentrare a serviciilor şi consecinţele sale. Această formă de descentralizare controlată a luat în majoritatea ţărilor o mare amploare. Dar, serviciile administrative au totdeauna, prin însăşi existenţa lor, o tendinţă de autonomie. Aceasta rezultă din organizarea lor, din misiunea pe care o au de îndeplinit. Bunăoară, în cadrul unui minister diferitele servicii caută să fie distincte de altele. Individualitatea unui serviciu este determinată nu numai de specificul obiectului său şi nevoii pe care o îndeplineşte, ci şi de tradiţiile sale, spiritul care îl animă, modul de recrutare a personalului său, metodelor pe care le practică şi tehnicităţii care îi este necesară.
Această individualitate, care decurge din natura lucrurilor, poate fi întărită şi afirmată prin aplicarea unui regim juridic special, care separă până la un anumit punct aceste servicii de altele, dându-le o anumită alură independentă, dar numai de suprafaţă. Separaţia comportă anumite grade astfel încât: poate fi o separaţie de ordin financiar, când se grupează cheltuielile şi veniturile serviciului într-un buget separat, sau prin acordarea personalităţii juridice, devenind titulară de drepturi şi obligaţii, posedând un anumit patrimoniu286. Separaţia poate merge până la acordarea unei conduceri prin organe proprii.
S-a considerat că prin deconcentrare se va îmbunătăţi activitatea serviciilor, conducerea acestora adaptându-se la specificul sarcinilor respective. S-a căutat, în sfârşit, o depolitizare a acestor servicii, înlăturându-se influenţa parlamentarilor sau a localnicilor aleşi.
În primii ani de după 1989, decalajul centru-provincie s-a accentuat din punct de vedere economic şi social dar, o dată cu primele alegeri locale, a crescut ponderea politică a provinciei la nivel naţional. Bucureştiul a rămas, însă, principalul pol de atracţie pentru investiţiile străine şi oraşul cu cel mai mic procent de şomeri raportat la numărul de locuitori.
Se apreciază că revizuirea Constituţiei în ceea ce priveşte principiul deconcentrării serviciilor publice era necesară având în vedere că administraţia locală, de vreme ce se realizează la nivel judeţean şi la nivelul localităţilor, presupune, la rândul său, o aşezare în teritoriu a organismelor specializate, deci o deconcentrare spre localităţi a serviciilor, care, în prezent, funcţionează numai în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv în cadrul localităţilor spre cartiere sau, după caz, chiar spre sate287.
Datorită creşterii sarcinii administrative şi a complexităţii acesteia, s-a operat în toate ţările o individualizare, o diversificare a statutului acesteia, un proces de personalizare a serviciilor. Pretutindeni s-au înmulţit serviciile deconcentrate trecându-se, de multe ori, chiar de la descentralizarea controlată spre cea democratică locală, spre cea a serviciilor personificate.
În acest sens, s-a ajuns la necesităţi şi preocupări de diferite naturi. Este, aşadar, necesar să se asigure o îmbunătăţire a competenţei tehnice a conducătorilor aflaţi în fruntea acestor servicii, apreciindu-se că, datorită individualităţii financiare şi a personalităţii juridice mărite, se vor obţine rezultate mai bune în gestiunea serviciilor. Dar
Apud Annick Percheron, L’opinion et la decentralisation ou la decentralisation apprivoisee. M. Constantinescu, A. Iorgovan ş.a., op.cit., p. 253.
organele care sunt în fruntea lor sunt compuse din elemente desemnate după moduri variate, care menajează mai mult sau mai puţin autoritatea statului sau colectivităţii de care depinde serviciul. În acelaşi timp, s-a constatat o anumită obstrucţionare prin regulile administrative, serviciile fiind de multe ori prinse într-un corset de definiţii şi proceduri pe care trebuie să le respecte şi care le-ar pune în poziţie de inferioritate faţă de întreprinderile particulare.
