In abordarea reformei în administratia publică, Guvernul a respectat şi aplica următoarele principii:
– separarea funcţiilor politice de cele administrative;
– crearea şi consolidarea unui corp al funcţionarilor publici de carieră, profesional şi neutru politic;
– definirea clară a rolului, responsabilităţilor şi relaţiilor între instituţii;
– subsidiaritatea;
– autonomia decizională, administrativă şi financiară;
– transparenţa actului de guvernare şi administrativ;
– simplificarea procedurilor şi legislaţiei;
– respectul faţă de cetăţean, apropierea administraţiei faţă de acesta.
În scopul simplificării şi optimizării procesului decizional s-a realizat o restructurare a Guvernului României. Scopurile urmărite prin reorganizarea Guvernului au vizat:
– eficientizarea actului de guvernare;
– reorientarea activităţii unor ministere şi reducerea unui număr important de agenţii guvernamentale;
– trecerea agenţiilor guvernamentale în subordinea sau coordonarea ministerelor în vederea asigurării unei activităţi coerente şi eficiente, a unor relaţii funcţionale normale;
– înfiinţarea unor ministere noi, pentru a răspunde priorităţilor de relansare;
– unificarea şi transformarea unor agenţii guvernamentale dovedite ca ineficiente, în ministere;
– înfiinţarea în structura organizatorică a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relaţia cu parlamentul, sindicatele şi patronatul; înţegrare europeană şi relaţii externe; investitori străini şi autohtoni;
– reducerea substanţială a numărului persoanelor cu funcţii de conducere din administraţia publică centrală.
Procesul de restructurare s-a extins şi la nivelul ministerelor şi a organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi are în vedere următoarele:
– perfecţionarea structurilor organizatorice interne şi reproiectarea procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor şi a discordanţelor;
– scurtarea procesului decizional;
– creşterea operativităţii în activitatea proprie fiecărei structuri instituţionale;
– restrângerea numărului posturilor de conducere în scopul sporirii eficienţei şi calităţii actului decizional;
– reducerea şi optimizarea reglementarilor pentru a deveni eficiente în folosul contribuabililor şi al întreprinzătorilor;
– reducerea drastică a costurilor administraţiei publice, prin oprirea risipei de resurse şi printr-o activitate eficientă a funcţionarilor publici;
– promovarea unor criterii de performanţă pentru funcţionarii publici;
– concentrarea atenţiei asupra cetăţeanului în dubla sa calitate de beneficiar al serviciilor şi de contribuabil.
