1. Ce este tehnocratia ?
Doctrinele prrezentate anterior urmareau cucerirea puterii si exercitarea ei de catre forte politice specializate: partidele. Erau doctrine de partid.
Tehnocratia constata ca exercitarea puterii intr-un fel eficient, cu minimum de pierderi si maximum de cistiguri sociale presupune competenta specialistilor, a expertilor in domeniul respectiv sau in armonizarea diferitelor domenii. Tehnocratia nu mai este o doctrina de partid, ci o doctrina pe care am numi-o "de structura".
Termenul de tehnocratie vine de la grecescul tehnocratos - care inseamna arta (facuta dupa un model) tehnica si putere. Ar insemna deci puterea tehnicii: ingineri, economisti, manageri etc. Forma termenului este variabila.
Tehnocratia este forma americana, pe care a lansat-o Thornstein Veblen, mai mult ca idee despre locul specialistului (inginer) in societate, iar ca termen propriuzis William Hery Smith imediat dupa primul razboi mondial. Deciziile trebuie sa fie luate rational, bazindu-ne pe modelul stiintelor fizice, iar nu pe modelul social care presupune multe pierderi.)
Ideea s-a propagat in perioada New-Deal-ului, chiar incepind din 1933 de catre Vebllen si Howard Scott. Acesta din urma scrie o carte Introducere in tehnocratie 1933, iar prin New School of social Research va milita pentru termen si idee.
Ideea "plutea deja in aer". In acelasi an 1933 A.A.Berla jr. si G.C.Means in - The Corporation and private property New York afirmau ca decizia in lumea industriala nu mai apartinea proprietarului ci administratorului, managerului sau care nu se indeparteaza prea mult de interesul public.
Se admite insa ca termenul si ideea au fost impuse de cartea lui James Buruham -Revolutia manageriala. Ce se intimpla in lume. New York, 1941.
Subliniind din nou ca ea plutea in aer in anii celui de al doilea Razboi Mondial-ca nationalizarea procesului economic si social dupa modelul celui industrial, preocupa pe francezii de la Scoala Politehnica care lanseaza Planul de la 9 Iulie, pe nemti care aveau propriul termen-expertocratie, este important sa intelegem ca Tehnocratia este o doctrina originara din America si parintele ei este Burham.
Mai nou nu se vorbeste de o tehnocratie-sugerind o putere nu prea clar definita in controlul economiei si societatii - ci de o putere tehnica organica: TEHNOSTRUCTURA (termen lansat in 1967- Noul stat Industrial de catre John Galbraith.)
2. Conceptul de TEHNOCRATIE
Urmind gindirea tehnocrata insasi, trasaturile Tehnocratiei ar fi:
- Rolul esential al tehnocratiei in sistemul socio-politic;
- Rolul esential al tehnicii in evolutia sociala
- Transformarea politicii intr-o tehnica de stat
- Dezideologizarea conducerii si societatii de ?
- Convergenta sistemelor
Conceptul de TEHNOCRATIE -rolul esential in luarea deciziei revine tehnocratului.
Tehnocratul nu este nici de partea capitalului si nici de partea sindicatelor. El este de partea rationalitatii, a eficientei, a interesului general.
Tehnocratul nu este un om politic in sens obisnuit. El nu-si extrage puterea din cistigarea maselor de alegatori ci din competenta sa care depinde exclusiv de el. El este rezervat, rezistent la coruptie,(veniturile sale sunt mult mai mari pentru a putea fi cumparat), e nepopulist, calculat,rational. Este cum se vede reprezentantul "aristocratiei meritului", format la cele mai prestigioase scoli "Scoala Politehnica"din Paris si Scoala Nationala de Administratie pentru Franta, ....
Tehnocratul are o anume autonomie fata de proprietar. La un moment dat el gestioneaza insasi proprietatea. Valoarea proprietatii, a actiunilor ei, depinde de forta tehnocratului. Forta sa este atit de mare incit poate inspaiminta;Galbraith citeaza in acest sens urmatorul exemplu:"...in primele 6 luni ale anului 1970, diferite organisme din sistemul planificat au cheltuit aproape un miliard de dolari pentru a-si face cunoscuta grija fata de protectia mediului inconjurator. O agentie de publicitate a promis, pentru modica suma de 400.000 dolari S.U.A.-costul a patru reclame de cite doua minute, timp de 26 saptamini la televiziune-sa schimbe opinia asupra oricarei corporatii atacate".-J. K. Galbraith- Stiinta Economica si Interesul Public, Buc. Ed. Pol.1982, p. 269.
Tehnocratul nu este specialistul dintr-un domeniu, ci specialistul in valorificarea specialistilor pentru obtinerea maximului de efect social benefic cu minimum de efort(rationalizarea procesului organizational).
A doua trasatura a conceptiei Tehnocrate este: Legea civilizatiei stiintifice -si anume ca mijloacele determina scopurile sau, mai bine spus, posibilitatile tehnice forteaza ca ele sa fie aplicate. (dupa H. Schlenschy). De aici rezulta ca institutiile sociale se perfectioneaza adaptindu-se la posibilitatile tehnice si nu invers. Intelesul tehnicii este insa foarte larg. Iata cum il formuleaza J. Ellul in "La Technique on l`enjeu du siecle"Paris, 1954 "nu masinile ci metodele de eficienta absoluta. Masinile sint doar o mica parte din tehnica. Intre tehnica si stiinta nu exista azi o granita riguroasa. Astazi tehnica nu depinde de munca ci de organizare. Organizarea include in sine:aparatul de stat, armata, politia, aparatul judecatoresc, tehnica umana-de la medicina la genetica si la propaganda, planificarea economica, mijloacele de comunicare in masa...Factorul tehnic devine hotaritor deoarece el dizolva relatiile sociale in fortele de productie si lichideaza contradictiile dintre ele in capitalismul actual"(J. Ellul-Doctrine politice in capitalismul contemporan-1985,pag. 86).Idei de acest tip sustin si A. Frisch, J. J. Servan Schreiben.
A treia trasatura ar fi transformarea arhitectului politicii in specialist tehnic sia politicii efective intr-o tehnica de stat, fata de care vechea politica este doar o anexa.Dupa Helmuth Schelschy-"Omul in civilizatia stiintifica"(1961)- mijloacele tehnice impun sa fie folosite optim. Tehnica moderna nu are nevoie sa fie legitimata. Ea se legitimeaza singura cind da rezultate optime."ea nu necesita alte decizii in afara celor formulate pe baze tehnice;de aceea acest om de stat nu este in nici un caz un "om de decizie"sau dominator, ci analist constructor, planificator, realizator. Politica....iese de fapt din acest spatiu, ea decade la nivelul unui auxiliar..."(H. Schlenschy-op. cit. Idem p. 304)
Dupa J.Ellul specialistii lucreaza iar vechii politicieni ajung doar actori in "comedia parlamentara si democratica".
Unii autori merg pina la ideea ca deciziile optime in procesul gestiunii sociale vor fi luate de masini-"masini de guvernat"(P. Dubarle)
Corolar statului traditional al grupurilor de interese devine stat tehnic, cu functii de ordine si administrare optima :"mecanism administrativ care sa promoveze dezvoltarea economica a natiunii" (J. Ellul-Die Technokratie ap Idem p. 306)
Tehnocratia este antiideologica. Ea sustine ca este necesar sa formulam corect problemele si sa cunoastem ansamblul de tehnici care duc la solutionarea lor. "...instituirea prioritatii faptelor in raport cu opiniile preconcepute si utopiile sentimentale"(Meynand)
"Doctrina tehnocrata-in acord cu tehnicienii-considera ca, problemele trebuiesc tratate in afara ideologiilor"(Ibidem p. 309).
In acelasi timp tehnocratia sustine disparitia antagonismelor de clasa si de sistem, sustine consensul social si convergenta sistemelor ca tendinta a evolutiei sociale reale, independente de optiunile politice, ideologice. Pentru tehnocratie, baza sociala a optiunii nu este intre alternative egale, ci intre alternative mai mult sau mai putin eficiente.
In viziunea tehnocratilor insisi, Tehnocratia ar fi:"O forma de guvernamint in care deciziile esentiale vor fi fondate exclusiv pe consideratii tehnice-un regim in care actele puterii exprima o vointa de rationalizare absoluta a mecanismelor sociale"(Jean Meynand-La Technocratie, Mythe on Realite? op.P. Dobrescu "Tehnocratia" in" Revista de filosofie" 2/1979 p.130.
In viziunea politologilor romani, aceste trasaturi ar putea fi formulate si astfel:
- Tehnica si tehnologia constituie temeiul care determina progresul social general si sensul istoriei,
- Indicatorul nivelului de rationalitate tehnologica este, la toate nivelurile sistemului social global:Eficienta si Eficacitatea,
- Functia de organizare si conducere se separa de cea de proprietate,
- Dominatia de clasa nu mai are nici o forta, de aceea dispare antagonismul dintre clase si apare si se dezvolta consensul general si politic,
- Statul tehnocrat nu are esenta de clasa. Im acest stat politicul si economicul fuzioneaza, productia devenind o functie de stat,
- Societatea si statul se depolitizeaza si se dezideologizeaza. Sistemele social politice opuse evolueaza spre convergenta.
Referirea din exterior la tehnocratie-asa cum apare la Anton Carpinsky-releva ca:"Rationalizarea politica...este expresia maturizarii politicului in conditiile revolutiei stiintifice si a complicatelor probleme economice, politice, sociale, culturale ce stau in fata civilizatiei contemporane si-n acest sens Tehnocratia este un model ce nu poate fi ocolit. Dar "excesele si limitele modelului tehnocratic-elitismul, esoterismul separarea exigentelor tehnicii de valorile si nevoile socio-umane" care au dus la aparitia istorica a pragmatismului (A.Carpinschi-Orientari ideologice actuale -Iasi, 1991, p. 73-74), repune aici problema cunoasterii si evaluarii inainte de preluare.
3. Tipurile de TEHNOCRATIE
Doctrinele Tehnocrate-caci nici tehnocratia nu reprezinta un curent unitar, de scoala, ar putea fi clasificate pe maimulte criterii. Dintre acestea ne oprim la cel istoric si cel problematic.
Din punct de vedere istoric deosebim:
1.Tehnocratia initiala de tableu-la Smyth si la Burnham
2. Tehnocratia "Burnham"
3. Tehnocratia anilor '60-'70
4. Tehnostructura lui Galbraith
Din punct de vedere tematic dupa Carpinschi deosebim:
1. orientarea economica manageriala si directoriala de la Thorustein Velben si Howward Scott pina la Buruhan si Golbraith.
2. Tehnocratismulpollitico-administrativ, statal- Alfred frisch, Louis Armand si Michel Draucourt
3. Tehnocratismul metafizic. Jacques Ellul,Helmuth Schelsky -filosofie socialla a civilizatiei tehnice "
apud Corpinschi op.cit.p.74.
Evidentiem, mai departe citeva aspecte istorice.
Intr-o lucrare din 1904 Thoorustein Veblen (1857-19929 )economist si sociolog american, un critic foartee caustic al sistemului societatii afacerilor moderne -construieste un model nou de societate. Locul oamenilor de afaceri trebuie preluat de ingineri, care au instinctul mersului aparatului economic, pe cind oamenii de afaceri au instinctul "valorii pecuniare " (The Engineers and Price System). Veblen apartine precursorilor.. Nu se crease inca nici termenul -creat de Henry Smith (1919 ).
In a doua faza Howard Scott propune folosirea modelului stiintelor fizice in organizarea si conducereaa societatii (Introducere in Tehnocratie 1933 ). Asociat cu Veblen el va pleda in cadrul Noii Scoli pentru Cercetari Sociale pentru:
- reconstruirea societatii in concordanta cu disciplina "procesului masinist";
- inlaturarea proprietatii capitaliste;
- renuntarea la sistemul monetar si de preturi;
- eliminarea aparatului politic;
- instaurarea autoadministratiei industriale a teehnicienilor- "state majore",
- Tehnocratia Burnhams
in lucrarea sa The Managerial Revolution (New York, John Bay, 1941 ) James Burnham atrage atentia assupra valorii tezelor tehnocratiei. El mai adauga:
- capitalismul trebuie sa dispara, alternativa sa nu pooata fi socialismul; amindoua vor evolua spre aceiasi directie; revolutia manageriala
- managerii vor fi clasa conducatoare;controlind productia si distributia bunurilor prin situarea lor sociala de rationalizatori ai proceselor productive si sociale.
- managerii sunt ingineri, economisti, organizatori, tehnicieni din functiile de conducere ale unitatilor productive....;
- ei sunt "a treia clasa" care vor birui in lupta dintre proprietari si neproprietari- proletari;
- ei au morala reusitei si atit.....
Tehnocratismul anilor '60-'70 este reprezentat de francezii Jaquues Elul, Jean Monet, Jean Meynand, de germanul Helmth Schleusky etc. In lumina conseptiilor lor au caracterizat tehnocratia. (A se vedea in acest sens conceptul de Tehnocratie in gindirea tehnocrata)
Tehnostructura lui Galbraith porneste de la lucrarea americanulluiJohn Keneth Galbraith- Noul Stat Industrial 1967 si continuata in The Economics and The Public Purpose trad.rom.. Stiinta economica si interesul public. Ed. Politica Buc. 1982 . Pe scurt teoria lui Galbraith se vrea o diagnoza a sistemului american ca si un tratament. Economia americana are doua mari sisteme: sistemul pietii si cel planificat. Sistemul planificat este al marilor coorporatii care au puterea de a controla totul;
- controleaza sistemul pietii, polarizind societatea in supradezvoltatii marilor corporatii si subdezvolatatii -din sistemulpietii si serviciile publice;
- a inlocuit sistemul de autoreglare a pietii prin preturi, cu controlarea nevoilor oamenilor, si risipa de bunuri.
- a dus spre tendinta de secesiune etc.
Aproape am putea spune ca teoria Galbraith este antitehnocratica. "In sistemul planificat, in economia marilor corporatii, puterea este detinuta de tehnostructura; ea se amplifica pe masura cresterii dimensiunii si maturitatii acesteia " Galbbraith op.cit. p.122.
Economia a ajuns sa fie prada obiectivelor de aparare si respectiv de afirmare a tehnostructurii.
"Cu cit expansiunea este mai mare cu atit este mai mare recompensa materiala sau de alta natura care revine tehnostructurii" Iddem p.142 " Profitul nu slujeste intereselor tehnostructurii atit de direct precum o face expansiunea, dar este totusi un tel important " Idem p. 144..
"Tehnostructura influenteaza considerabil, conform nevoilor sale, si cumpararea bunurilor publice". p. 187.
Impotriva tehnoostructurii Galbraith recomanda raspunderea statului democratic ".
4. Viitorul TEHNOCRATIEI
Asa cum am mai spus, tehnocratia a trecut prin mai multe faze in evolutia sa teoretica. Astazi se pare ca suntem in faza in care in Est nu s-a ajuns la tehnocratia manageriala. In Est se tinde catre incredintarea deciziei specialistului. In Vest s-a depasit aceasta faza. Pragmatismul a dus rationalizarea rationalizarii tehnocratice, la separarea functiilor tehnice de cele politice si dupa Habermas este modelul zilelor de azi.. El accepta si structurarea sociala, si policratia si regimul politic.
In Vest tehnocratia din aspiratie a devenit o realitate; tehnostructura care s-a instalat in centrele de putere sociala si-si promoveaza interesele.
In formula actuala sistemul doctrinelor tehnocratice poate oferi solutii, variante si mai ales tehnici de exercitare eficienta a puterii, de eficientizare a economiei pentru Est. Istoria tehnocratismului poate invata cu privire la ceea ce este de evitat.
Bibliografie
- Anton Carpinschi - Orientari ideologice actuale, Iasi 1991
- Dobrescu Paul - Tehnocratia in Revista de Filosofie 2/1979.
- *** Doctrine politice contemporane . Buc. Ed. Did.. si Ped. 1985.
- J.K.. Galbraith - Stiinta Ecoonomica si interesul public. Buc. Ed. Pol.1982.
- Sergiu Tamas -Dictionar Politic Buc. ED. Acad. 1993. 6.O. Trasnea -Doctrine politice in capitalismul contemporan.