Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale.
Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale nr.67/2004[1], şi funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale care rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executivă este asigurată de un preşedinte, ales dintre consilierii judeţeni. Consiliile judeţene şi consiliile locale sunt alese pe baza scrutinului de listă, în timp ce primarii sunt aleşi pe baza scrutinului uninominal.[2]
Alegerile se desfăşoară pe circumscripţii electorale. Pentru consiliile locale, circumscripţia electorală o constituie comuna, oraşul, municipiul, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar pentru consiliile judeţene circumscripţia electorală este judeţul. Propunerile de candidaţi pentru consilieri şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale. Pentru primari, circumscripţia electorală este aceeaşi ca şi pentru consiliile locale. Candidaturile se depun de către partidele şi alianţele politice legal constituite. Se pot depune şi candidaturi independente.
Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al celui judeţean, este de 4 ani, şi poate fi prelungit numai prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, în cazul consiliului local sau judeţean, respectiv în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, în cazul primarului (art.39,72 şi 105 din Legea nr.215/2001).
Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale. Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ- teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.
Regimul incompatibilităţilor aleşilor locali este prevăzut de Legea nr.215/2001 a administraţiei locale şi completat de Legea nr. 161 din 19/04/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
[1] Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modificările şi completările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2005.
[2] Detalii privind alegerile autorităţilor administraţiei publice locale - Legea nr.67/2004 (M.O.217 din
29/03/2004), abrogă Legea nr.70/1991 privind alegerile locale
61