Consiliul judeţean

Conform art. 122 din Constituţie, consiliul judeţean reprezintă o autoritate a administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 defineşte consiliul judeţean ca autoritate a administraţiei publice judeţene, consacrând în mod implicit, regula potrivit căreia judeţul este o colectivitate locală, intermediară între oraşe şi comune, pe de o parte, şi stat, pe de altă parte. Această colectivitate locală dispune de propria sa administraţie, aleasă în condiţiile legii. Consiliile judeţene sunt compuse din consilieri, numărul acestora fiind determinat de lege, în funcţie de numărul populaţiei: 31 în cazul judeţelor cu o populaţie de până la 350.000 locuitori, 33 în cel al judeţelor al căror număr de locuitori se situează între

• şi 500.000 de locuitori, 35 în cel al căror număr de locuitori se situează între
• şi 650.000 şi 37 în judeţele cu peste 650.000 locuitori.

Alegerea consilierilor judeţeni are loc prin vot direct, în condiţiile Legii nr.67/2004 privind alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, republicată.

Rolul şi componenţa consiliului judeţean. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale nr.67/2004.

Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de

• ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, şi este între 31 şi 37.

Constituirea consiliului şi validarea în funcţie a consilierilor judeţeni se face după aceleaşi reguli ca şi la consiliul local, prin urmare nu le mai reiterăm aici, cu menţiunea că pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni, instanţa competentă este tribunalul.

Atribuţiile consiliului judeţean. Consiliul judeţean, ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean, îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:

1. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean: a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi; b) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii; c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean; d) exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii; e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
2. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului: a) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; b) aprobă,

la propunerea        preşedintelui      consiliului judeţean,                   contractarea şi/sau garantarea

împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii; c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii; d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate; f) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

3. atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului: a)  hotărăşte darea în

administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii; b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiile legii; c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

4. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine: a) asigură, potrivit competentelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: 1. educaţia; 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situaţiile de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, gradinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. evidenţa persoanelor; 12. podurile şi drumurile publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan; 14. alte servicii publice stabilite prin lege; b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege; d) acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
5. atribuţii privind cooperarea interinstituţională: a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean; b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
6. Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ- teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile locale.
7. alte atribuţii prevăzute de lege.

Funcţionarea consiliului judeţean. Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare. În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndată. În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia. În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele consiliului, desemnat în condiţiile art.1 18 din Legea nr.215/2001. În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă locuitorilor judeţului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.

Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenta majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Prezenţa consilierilor judeţeni la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean. În situaţia în care un consilier judeţean absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.

Şedinţele sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele, şedinţa va fi condusă de celălalt vicepreşedinte sau de un consilier judeţean, ales cu votul majorităţii consilierilor judeţeni prezenţi.

Actele consiliului judeţean. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri judeţeni, de preşedintele consiliului judeţean, de vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean. În ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenească, sunt aplicabile aceleaşi prevederi de la consiliul local.

Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.

Dispoziţiile privind actele şi funcţionarea consiliilor locale art. 43-47, 49-54 şi ale art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Executivul consiliului judeţean: preşedintele şi vicepreşedinţii. Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.

Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin o treime din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.

Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege. Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. El răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

Aparatul de specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.

La nivelul judeţelor, preşedintele consiliului judeţean poate propune consiliului judeţean înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.

Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de preşedintele consiliului judeţean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul judeţean. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.

Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judeţean.

Preşedintele consiliului judeţean poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.

Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.

Atribuţiile preşedintelui consiliului judeţean. Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:

1. atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean; a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean; b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
2. atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean; a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora; b) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean; c) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
3. atribuţii privind bugetul propriu al judeţului; a) exercită funcţia de ordonator principal de credite; b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege; c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen; d) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.
4. atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice; a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe; b) poate acordă, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice alta natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.
5. atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean; a) coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean; b) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d); c) ia măsuri pentru evidenţa, statistică, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean, prevăzute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului; d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean; e) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia; f) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.
6. alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la pct.5, respectiv atribuţiile privind serviciile publice de interes judeţean.

Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane. Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean. Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui consiliului judeţean. Atribuţiile personalului din cadrul acestui compartiment se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean.(art. 116 1).

Actele preşedintelui consiliului judeţean. În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter individual, ele fiind supuse controlului judecătoresc, fie în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, fie în baza normelor dreptului comun.

Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţa publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Prevederile art. 49 şi ale art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie (art. 118)

Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean. Prevederile art. 72 (referitor la durata mandatului şi încetarea de drept a mandatului primarului) şi 77 (referitor la suspendarea mandatului primarului) se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean.

Dizolvarea de drept a consiliului judeţean şi încetarea mandatului de consilier judeţean. Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile în care se dizolvă de drept consiliul local, sau prin referendum judeţean.

1. Dizolvarea de drept. Secretarul judeţului sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare. Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.
2. Dizolvarea prin referendum judeţean. Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum judeţean, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20% din numărul cetăţenilor cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suportă din bugetul judeţean.

Referendumul judeţean este organizat, în condiţiile legii, de o comisie compus din prefect, un reprezentant al consiliului judeţean desemnat prin hotărâre a consiliului judeţean şi un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.

Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeţean încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.

Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judeţean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului. Până la constituirea noului consiliu judeţean, problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de secretarul judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mandatul de consilier judeţean se suspendă în condiţiile art. 59.