Pin It

Consiliul local este o autoritate colegială a administraţiei publice locale, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local ale comunei, oraşului sau municipiului.

Această autoritate deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi hotărăşte, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fără vreun amestec din partea autorităţilor administraţiei publice judeţene sau altor autorităţi.

Consiliile locale, aşa cum au rezultat ele din alegeri, sunt responsabile, în exclusivitate de modul de gestionare a acestor interese. Răspunderea lor politică este numai de ordin electoral, pentru că ele sunt înzestrate cu competenţa specifică administraţiei locale, pentru a decide asupra modului de soluţionare a problemelor administrative ale colectivităţii locale. Autonomia acestor autorităţi colegiale rezidă în autoorganizarea acestora, sub toate aspectele. Ele recepţionează cererile şi informaţiile din mediul local şi adoptă hotărâri privitoare la administrarea treburilor publice locale.

Compunerea consiliului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale nr.67/2004.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile. În consecinţă, un consiliu local poate avea între 9 şi 27 de consilieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri.

În Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 se precizează că organul deliberativ îl constituie consiliul local, iar cel executiv este primarul. Calitatea primarului de organ executiv derivă atât din faptul că el este cel care răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, cât şi din faptul că el este cel care trebuie să pună în practică dispoziţiile privitoare la realizarea în colectivităţile umane de bază a dispoziţiilor legii şi a celorlalte acte normative.

Consiliile locale sunt alese pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de listă.

Pentru a fi ales în consiliul local, candidatul trebuie să îndeplinească unele condiţii stabilite de Constituţie şi de Legea nr.67/2004 privind alegerile autorităţilor administraţiei publice locale. Condiţiile de eligibilitate sunt cumulative şi privesc:

  • cetăţenia română;
  • calitatea de alegător;
  • vârsta de cel puţin 23 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;
  • domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local candidează;
  • nu pot fi aleşi cei cărora, potrivit art. 37, alin. 3 din Constituţia României, le este interzisă asocierea în partide politice şi anume: judecătorii Curţii Constituţionale, avocatul poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii, precum şi alte categorii de funcţii stabilite prin lege organică;
  • să nu fie condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice, juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracţiuni intenţionate, dacă nu a fost reabilitat.

 

Condiţiile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii candidaturii în alegeri,

mai puţin vârsta care poate fi împlinită până în ziua alegerilor, inclusiv.

În cazul în care un candidat îndeplineşte condiţiile de eligibilitate şi devine consilier, el trebuie să se supună şi regulilor privitoare la incompatibilităţi, pentru exercitarea mandatului în consiliul local.

Potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 (art. 30), calitatea de consilier este incompatibilă cu :

  • funcţia de prefect şi subprefect;
  • calitatea de funcţionar în aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; calitatea de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judeţean, al serviciilor publice descentralizate (corect desconcentrate) ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale ;
  • calitatea de angajat în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeţul respectiv ; funcţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome ori de conducător al societăţilor comerciale înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene ;
  • calitatea de primar;
  • calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.

Alte incompatibilităţi se pot stabili prin lege[1].

Spre deosebire de mandatul consiliului local, mandatul consilierului se exercită după constituirea legală a consiliului, respectiv la data depunerii jurământului,

încetarea mandatului de consilier poate avea loc[2]:

  • la data încheierii mandatului consiliului, la 4 ani;
  • înaintea încheierii acestui termen,
  • în caz de dizolvare a consiliului;
  • la data demiterii acestuia la propunerea prefectului, prin hotărâre a Guvernului; demisie;
  • incompatibilitate;
  • pierdere a drepturilor electorale;
  • schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
  • imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv, cu excepţia cazului suspendării mandatului în situaţia arestării preventive;
  • constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale;
  • condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
  • punerea sub interdicţie judecătorească;
  • lipsa nemotivată de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 este consecventă în principiul potrivit căruia consiliile locale pot decide în orice problemă de interes local, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor autorităţi publice.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către prefect, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar (art. 31 alin 1).

Regulile aplicabile şedinţei de constituire sunt următoarele (art. 31 alin 2, 3,4, 5) :

  1. Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.
  2. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
  3. În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care au făcut imposibilă prezenţa acestora. Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesului-verbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţa în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu recurs la instanţa competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii

 

înscrişi pe listele de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

  1. Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei.

Validarea consilierilor în funcţie. Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile legii, şi se judecă în şedinţă publică, fără citarea părţilor, de urgenţă şi cu precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre executorie.

Suspendarea mandatului de consilier local. Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.

Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute mai sus. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului local. În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

Încetarea de drept a mandatului de consilier local sau judeţean (art.9 din Legea nr.393/2004). Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

  1. demisie[3]
  2. incompatibilitate;
  3. schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca

54

urmare a reorganizării acesteia ;

  1. lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;
  2. imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege[4];
  3. condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; g) punerea sub interdicţie judecătorească;
  4. h) pierderea drepturilor electorale;
  5. pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales (se aplică şi viceprimarului)[5];

Atribuţiile consiliului local. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii (art. 38, alin 2):

  1. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local:
  2. a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local; c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
  3. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului:
  4. a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unităţii administrativ- teritoriale, în condiţiile legii; c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
  5. atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului:
  6. a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii; c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
  7. atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni:
  8. asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educaţia; 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situaţiile de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. dezvoltarea urbană; 12. evidenţa persoanelor; 13. podurile şi drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz; 15. serviciile de urgenţă de tip salvam ont, salvamar şi de prim ajutor; 16. activităţile de administraţie social-comunitară; 17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; 18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale; 19. alte servicii publice stabilite prin lege; b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic; c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; d) poate solicita

 

informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa; f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.

  1. atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern :
  2. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţara sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
  3. Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
  4. Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politica de la ultimele alegeri locale.
  5. Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Funcţionarea Consiliilor Locale. Comisiile de specialitate.    După constituire,

consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.

Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. Comisiile analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. Activitatea acestora se desfăşoară în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local respectându-se configuraţia politica rezultată în urma alegerilor locale.

Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinata. Componenta comisiei speciale de analiza şi verificare, obiectivele şi perioadă de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.

Preşedintele de şedinţă al Consiliului local. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. Consilierul local ales în condiţiile de mai sus poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.

Şedinţele consiliului local. Consiliul local îşi exercită mandatul de 4 ani de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. De asemenea, se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată. În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

Primarul, sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului pot cere convocarea unei şedinţe extraordinare[6]. Şedinţele ordinare se convoacă cu cel puţin 5 zile înainte de data ţinerii acestora, iar cele extraordinare cu cel puţin 3 zile înainte de aceeaşi dată. Consilierii sunt invitaţi la şedinţă în scris, precizându-se ordinea de zi, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei. Concomitent, ordinea de zi se aduce la cunoştinţa populaţiei, asigurându-se exercitarea dreptului persoanelor interesate de a participa la aceste şedinţe.

Conform prevederilor art. 43(1) al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, şedinţele consiliilor locale sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, ca aceasta să se desfăşoare cu uşile închise. Ca atare, de regulă, la şedinţele consiliilor locale pot lua parte persoanele interesate.

 

Potrivit art. 54 (1) al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, la aceste şedinţe pot participa, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, parlamentari, miniştrii, precum şi alţi invitaţi.

Cvorumul cerut de lege pentru desfăşurarea legală a şedinţei este întrunit dacă este prezentă majoritatea consilierilor.

Actele consiliului local. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri. Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni. Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Iniţiatorii depun la secretarul unităţii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afişat spre informare publică prin grija secretarului, iar iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători[7] pe formulare puse la dispoziţie de secretar. Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective. După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judeţean, după caz.

În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul adoptă hotărâri (art. 46(1)), cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Adoptarea hotărârilor se face prin vot deschis sau prin vot secret, după cum decide consiliul.

Hotărârile cu caracter individual, cu privire la persoane, vor fi luate, întotdeauna, prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege.

Hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele şedinţei şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

Hotărârile cu caracter individual se comunică persoanelor interesate, iar cele cu caracter normativ devin obligatorii numai după aducerea lor la cunoştinţă publică, în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţa publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi în limba maternă.

Delegatul sătesc. Din dispoziţiile Legii nr.215/2001 şi ale Legii nr.393/2004, reiese că locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la şedinţele de consiliu de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată şi organizată de primar şi desfăşurată în prezenţa primarului sau viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele respective delegaţii săteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu, însă votul acestora are caracter consultativ. Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile privind indemnizaţia şi decontarea cheltuielilor aplicabile consilierilor locali.

Expirarea mandatului delegatului sătesc are loc o dată cu alegerea unui alt delegat sătesc, precum şi în caz de demisie, incompatibilitate; imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punere sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; deces.

De asemenea, adunarea sătească poate hotărî oricând eliberarea din funcţie a delegatului sătesc şi alegerea unei alte persoane în această funcţie.

Modul de reglementare al instituţiei delegatului sătesc este criticabilă deoarece ea nu reuşeşte să acopere golul de reprezentare lăsat în consiliile locale comunale prin prezenţa în consilii a unor reprezentanţi numai ai unor sate componente ale comunei. Sentimentul de frustrare al unor sate componente ale comunei faţă de alte sate, care sunt favorizate de procesul decizional, duce la desprinderea satelor nedreptăţite şi formarea de noi comune, fenomen deosebit de nociv pentru capacitatea administrativă la nivel local, aşa cum am mai arătat.

Această lipsă de reprezentare nu poate fi rezolvată prin instituţia delegatului sătesc cu vot consultativ, ci prin alegerea consilierilor prin vot uninominal, pe sate, şi acordarea acestora vot decizional proporţional în consiliul comunal.

Dizolvarea consiliului local. Sancţiunea încălcării dispoziţiilor legale sau a blocajului instituţional în care consiliul local se poate afla la un moment dat este dizolvarea. Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local (art.58 alin. 1).

Dizolvarea de drept. Consiliul local se dizolvă de drept în trei cazuri:

  1. în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive;
  2. în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;
  3. în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local. Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.

Dizolvarea consiliului local prin referendum. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suportă din bugetul local.

Referendumul local este organizat, în condiţiile legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local şi al consiliului judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei jurisdicţie se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretarul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.

Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.

 

[1]   Potrivit art. 30 (3) al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

[2]   art. 38 (1), 57, 58, 60 (1), al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

64

[3]    Consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţa, respectiv preşedintele consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declara locul vacant.

[4]   Prevederile lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendă.

[5] Secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, este obligat să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti,

67

[6]   art. 40 (2) al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

70

[7]   Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor (Art. 1202 alin.3 din legea administraţiei locale).

71