În cazul încălcării normelor juridice se pun în pericol valorile sociale pe care aceste norme le apără. Pentru ocrotirea acestor valori s-a stabilit o răspundere juridică, atunci când normele juridice sunt încălcate, în sensul că persoanele care se fac vinovate de săvârşirea unor fapte, prin care se încalcă normele juridice, să suporte anumite consecinţe juridice, adică să fie pasibile de aplicarea de sancţiuni juridice.
Răspunderea juridică poate fi utilizată fie în accepţiunea de ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale în cazul încălcării normelor juridice, fie de situaţie juridică în care se află persoana care a încălcat normele juridice.
În raport cu gravitatea încălcării, cu consecinţele faptei antisociale, există mai multe forme de răspundere juridică.
Astfel, există o răspundere penală, în cazul săvârşirii unor fapte deosebit de grave din punct de vedere al valorilor ocrotite, anume în cazul săvârşirii de infracţiuni.
Pentru fapte având un pericol social mai redus, anume abaterile administrative, a fost instituită răspunderea administrativă.
Nerespectarea îndatoririlor de serviciu antrenează, în general, răspunderea disciplinară.
În sfârşit, există şi o răspundere civilă, în situaţia în care prin fapta săvârşită s-au produs şi prejudicii materiale, fie în dauna societăţii fie în dauna unei alte persoane fizice sau juridice.
Pentru a exista răspundere juridică, este necesar ca fapta săvârşită să fie incriminată de normele juridice, persoana în cauză să săvârşească fapta cu vinovăţie şi să existe o legătură cauzală între faptă şi consecinţele antisociale produse.
Stabilirea unei anumite forme de răspundere juridică pentru săvârşirea unor fapte antisociale depinde de voinţa şi interesele celor aflaţi la conducerea statului în acel moment, de importanţa valorilor sociale ce trebuie ocrotite, potrivit evaluării date de guvernanţi, în scopul deplinei apărări a acestor valori.
În cadrul formelor răspunderii juridice, un loc important îl ocupă răspunderea administrativă. Acest fapt se explică prin aceea că printre cele mai frecvente fapte antisociale se numără şi abaterile administrative, în primul rând săvârşirea de contravenţii.
Răspunderea administrativă nu trebuie confundată cu răspunderea contravenţională, nu trebuie redusă la aceasta din urmă. Răspunderea contravenţională este o formă a răspunderii administrative, neîndoielnic, cea mai des întâlnită şi cea mai importantă.[1]
[1] A se vedea pentru detalii, I.Alexandru ş.a., Drept administrativ, Ed. Economică, 2002; A. Iorgovan, Drept administrativ, Tratat elementar, vol., Bucureşti, 1993
168