În cadrul formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice, locul central îl ocupă actele administrative.
Actul administrativ sau actul de drept administrativ (cele două noţiuni exprimă acelaşi conţinut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice producătoare de efecte juridice. Când spunem că o formă concretă de activitate dă naştere la efecte juridice, înţelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, în această categorie mai pot fi incluse şi contractele administrative.
A doua categorie o constituie formele de activitate ale administraţiei publice care nu produc efecte juridice proprii, în care se cuprind operaţiunile tehnico-administrative precum şi actele exclusiv politice ale acesteia[1].
Actul administrativ este un act juridic unilateral, care emană de la o autoritate publică, în temeiul puterii publice, pe baza şi în vederea executării legii.
Prima trăsătură caracteristică este aceea că actele administrative sunt acte juridice
Această caracterizare distinge actul administrativ de operaţiunile tehnico- administrative.
Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă juridică;
Actul administrativ este unilateral nu pentru faptul că ar fi opera unei singure persoane - la emiterea sa putând participa mai multe persoane - ci pentru că el degaja o singură voinţă juridică, care provine de la o autoritate publică.
Actul administrativ este o manifestare de voinţă care emană, în primul rând, de la o autoritate a administraţiei publice;
Manifestarea de voinţă, unilaterală, trebuie să emane de la o autoritate publică. Prin manifestarea de voinţă se realizează autoritatea publică, făcând să se modifice ordinea juridică, prin crearea unor situaţii juridice noi.
Manifestarea de voinţă are loc în temeiul puterii publice;
Datorită acestui fapt, actul administrativ este obligatoriu şi executoriu prin el însuşi.
Actul administrativ este emis în vederea executării legii.
Această caracteristica decurge din raţiunea de a fi a administraţiei publice, aceea de a organiza şi a executa în concret legea, înţeleasă în accepţiunea sa largă, nu numai de act al Parlamentului.
[1] I.Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997, p. 9 şi urm
12