Fapta de încălcare cu vinovăţie a normelor dreptului administrativ poartă numele de abatere disciplinară.
Trăsăturile principale ale răspunderii administrativ - disciplinare sunt:
- se întemeiază, în general, pe încălcarea unui raport de drept administrativ, dar poate fi atrasă şi de abaterile administrative rezultate din încălcarea legii penale;
- autorul abaterii poate fi:
- un organ al administraţiei publice;
- un funcţionar public;
- un organism nestatal;
- o persoană fizică.
- subiectul activ al raportului juridic de tragere la răspundere este întotdeauna o autoritate publică;
- se întemeiază pe vinovăţia (culpa) subiectului pasiv, care are capacitate de drept administrativ;
Sancţiunile pentru abaterile administrativ - disciplinare îmbracă mai multe modalităţi cum ar fi:
- amenda, ca în situaţia încălcării unor dispoziţii ale Legii nr.26/1990, privind Registrul Comerţului;
- majorări de întârziere pentru neplata la timp a obligaţiilor bugetare privind impozite, taxe, contribuţii etc.;
- dizolvarea organului ales : ex. Consiliul local care a adoptat, în mod repetat, hotărâri anulate de instanţa ca nelegale;
- demiterea primarului etc.
Procedura de aplicare a sancţiunilor administrativ - disciplinare trebuie să fie una contencioasă. Aceasta cuprinde norme cu privire la :
- constatarea faptei, a legăturii de cauzalitate dintre faptă şi rezultatul vătămător;
- termenele de prescripţie sau de decădere;
- stabilirea organului administraţiei publice competent să constate săvârşirea abaterii şi conţinutul actului de constatare;
- exercitarea căilor de atac;
- modalităţi de executare etc.
În opinia profesorului A. Iorgovan, răspunderea administrativ-disciplinară, este situaţia juridică prin care se concretizează raportul sancţionator fără caracter contravenţional, stabilit între subiectul activ al faptei care săvârşeşte cu vinovăţie o abatere administrativ-disciplinară şi subiectul activ al răspunderii, anume autoritatea care aplică sancţiunea.[1]
Din aceasta definiţie rezultă că răspunderea administrativ-disciplinară prezintă următoarele trăsături:
- este o situaţie juridică, anume un complex de drepturi şi obligaţii corelative, care formează conţinutul unui raport juridic sancţionator fără caracter contravenţional;
- subiectul activ al răspunderii administrativ-disciplinare este o autoritate publică ce trebuie să sancţioneze fapta ilicită săvârşită de o persoana fizică sau juridică.
Cât priveşte subiectul activ, persoana fizică, acesta este, prin excepţie, un funcţionar
public.
Referitor la subiectul pasiv al răspunderii administrativ-disciplinare, acesta poate fi un organ de stat, pentru care interesează calitatea de persoană de drept public, nu neapărat de persoană juridică, ce are personalitate juridică; o organizaţie nestatală sau o persoană fizică, funcţionar public sau fără această calitate;
- Temeiul obiectiv al răspunderii este dat de abaterea administrativ-disciplinară prin care se încalcă, în principal, o normă de drept administrativ şi prin excepţie, o normă de drept penal, care priveşte fapta cu caracter administrativ care, conform disp. art. 181 din Codul penal, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Cât priveşte temeiul subiectiv al răspunderii administrativ-disciplinare, acesta este constituit de vinovăţie, în lipsa acesteia neexistând răspunderea amintita;
- Sancţiunile administrativ-disciplinare nu sunt privative de libertate (exemplu, suspendarea permisului auto pentru nerespectarea regulilor de circulaţie) spre deosebire, de pildă, de sancţiunile contravenţionale care pot avea şi caracter privativ de libertate (închisoare contravenţională).
[1] A. Iorgovan, op. cit, voi. II, p. 225