Pin It

Sistemul actual de administraţie publică locală în Republica Moldova s-a constituit în contextul perioadei de tranziţie de la un sistem de administrare  centralizat la un sistem democrat. În acest sens, autorităţile administraţiei publice locale au evoluat atât din punct de vedere structural cât şi funcţional, în funcţie de schimbările politice şi sociale din societate.

  După cum s-a menţionat şi în capitolele precedente, administrația publică locală reprezintă „totalitatea autorităților publice locale constituite, în condițiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale”.

Pentru a pătrunde în esența acestei definiții, e necesar de explicat câteva noțiuni. Foarte des noțiunea de „unitate administrativ-teritorială” se identifică cu cea de „localitate” și acest lucru este greșit.

          Unitatea administrativ-teritorială este o comunitate de oameni care locuiesc pe un teritoriu anumit (sat, comună, oraș, municipiu) și dispun de autorități legal constituite. Dat fiind faptul că o comună este formată din două-trei și mai multe sate, atunci nu fiecare sat este o unitate administrativ-teritorială, ci întreaga comună, deoarece, treburile publice din această comună sunt gestionate de un singur consiliu și un singur primar (de exemplu, comuna Drăgănești din raionul Sângerei este formată din trei sate: Drăgănești, Sacarovca și Chirileni, în care activează un singur consiliu și un singur primar).

          În Republica Moldova, unitățile administrativ-teritoriale sunt structurate în două niveluri. La nivelul întâi se atribuie satele (comunele), orașele (municipiile). De nivelul al doilea țin raioanele, municipiul Chișinău, municipiul Bălți și unitățile teritorial autonome, cu statut juridic special (actualmente, o astfel de unitate teritorial autonomă este Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia).

 

  • Unitatea administrativ-teritorială este persoană juridică de drept public și dispune, în condițiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului și al altor unități administrativ-teritoriale.

 

O altă noțiune menționată în definiție este cea de „autoritate”.

      În literatura de specialitate, cât și în lexicul cotidian, noțiunea de „autorități” este folosită cu aceeași conotație ca și substantivul „organe” (autorități ale administrației publice locale, organe ale administrației publice locale).

  • Autoritățile administrației publice locale sunt niște elemente ale descentralizării administrative care soluționează în unitățile administrativ-teritoriale problemele specifice colectivităților locale, având grijă, totodată, ca rezolvarea acestor probleme să nu depășească limitele politicii naționale,  ci să contribuie la realizarea ei.

 

Autoritățile administrației publice locale dispun în procesul lor de organizare și funcționare de un cadru juridic normativ.

    În această ordine de idei putem menționa stipulările articolului 112 din Constituția Republicii Moldova: „Autoritățile sătești și orăşeneşti” care constată că: „Autorităţile administraţiei publice prin care se exercită autonomia locală în sate şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, care activează în condiţiile legii ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe”.[1]

 Potrivit art. 3, alin. (2) al Legii nr. 436 din 28.12.2006 „Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat”.[2]

           Ca şi unităţile administrativ-teritoriale, autoritățile administrației publice locale sunt de două niveluri. Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întâi sunt cele care activează pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului) şi sunt constituite pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale.

Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea sunt cele constituite şi activează pe teritoriul raionului, municipiului Chişinău, municipiului Bălţi, unității teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale respective.

Competenţa cu care sunt învestite autorităţile administraţiei publice locale este deplină şi integră. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limită de o altă autoritate ierarhic superioară, decât în condiţiile legii.

       Autorităţile administraţiei publice locale nu sunt supuse puterii autorităţilor centrale, dat fiind faptul că ele nu sunt numite de la centru, ci sunt alese de cetăţenii cu drept de vot din unităţile administrativ-teritoriale.

       Astfel, articolul 5 al Legii privind administraţia publică locală nr. 436 din 28.12.2006 stipulează că: ,,Autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sunt: consiliile locale ca autorităţi deliberative şi primarii ca autorităţi executive”. La rândul lor, ,,autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în raioane sunt consiliile raionale, ca autorităţi deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca autorităţi executive”.

Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de sine stătător problemele cu caracter politic, economic și cultural in teritoriul administrat.

În virtutea atribuţiilor care le îndeplinesc, autorităţile se împart în: autorităţi deliberative şi autorităţi executive.

 Autorităţile deliberative sunt cele care decid (adoptă decizii) în soluţionarea problemelor de interes local. Din ele fac parte consiliile săteşti (comunele), orăşeneşti (municipale), raionale şi Adunarea Populară a Găgăuziei. Ultima e învestită şi cu dreptul de a adopta legi cu caracter local în limitele Unităţii autonome Găgăuzia.

Reieșind din structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova, autorităţile deliberative locale sunt:

consiliul local - autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;

        consiliul raional - autoritate reprezentativă şi deliberativă a raionului;

       Adunarea Populară a Găgăuziei - autoritatea reprezentativă şi legislativă a Unităţii Teritoriale Autonome cu statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri).

    Astfel, consiliul local este o autoritate colegială a administraţiei publice locale, se bucură de un statut autonom, în sensul că el deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi decide cu privire la modul de realizare a acestora, fără amestecul din partea autorităţilor centrale, dar fiind responsabile în exclusivitate de modul de gestionare a acestor interese.

     Consiliul raional este autoritatea reprezentativă a administraţiei publice raionale, fiind creat în scopul realizării unor interese care le depăşesc pe cele locale, dar nu sunt de interes naţional.

Consiliile sunt compuse din consilieri aleşi pe baza de scrutin electoral prin vot universal egal, direct, secret şi liber exprimat.

 Consiliul local îşi exercită atribuţiile pe perioada mandatului, care este reglementat de Codul electoral. Consiliul local îşi va exercita mandatul de la data declarării ca legal constituit până la data constituirii legale a consiliului nou – ales. Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

 Autorităţile executive ale administraţiei publice locale constituie  un sistem din două niveluri:

  nivelul I - primarii satelor (comunelor), oraşelor;

  nivelul II  - preşedinţii de raion, primarul general de Chişinău, primarul municipiului Bălţi, Başcanul şi Comitetul executiv al Găgăuziei.

Primarul este şeful administraţiei publice locale, autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului până la data validării următorului mandat de primar, cu excepţia când mandatul încetează înainte de termen. Prelungirea, prin lege organică, a mandatului de primar poate avea loc numai în caz de război sau catastrofă.

Calitatea primarului ca autoritate executivă derivă atât din faptul că el este responsabil de îndeplinirea deciziilor consiliului local, cât şi din faptul că el trebuie să realizeze în unitatea administrativ-teritorială legile republicii, actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cât şi toate actele adoptate de autorităţile centrale.

 Conform art. 6 (1) din legea nr. 436 din 28.12.2006, consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionând în sate (comune), oraşe (municipii) treburile publice în condiţiile legii.

Preşedintele raionului este autoritate publică executivă a consiliului raional. Preşedintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanţele judecătoreşti. De asemenea, el exercită conducerea operativă a serviciilor publice de interes raional.

Preşedintele raionului dispune de o structură funcţională - aparatul preşedintelui raionului care îl asistă în exercitarea atribuţiilor sale legale. Aparatul preşedintelui raionului funcţionează în baza unui regulament adoptat de consiliul raional. La fel ca şi în cazul primarului, preşedintele raionului şi consiliul raional funcţionează ca autorităţi administrative autonome soluționând treburile publice raionale în condițiile legii.

Guvernatorul Găgăuziei (Başcanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei. El e responsabil de buna funcționare a autorităților administrației publice din teritoriu.

 

Concluzie. Pentru realizarea  misiunii scopului şi obiectivelor, administraţia publică locală este structurată pe nivele şi constituită din autorităţi locale deliberative şi executive.  

 

 

[1] Constituţia Republicii Moldova, Moldpres, 2004

[2] Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28.12.2006, Monitorul Oficial     nr. 32 -35 din 09.03.2007.