Administrație publică

Democraţia s-a regăsit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democraţie directă şi democraţie reprezentativă. În prima variantă, de democraţie directă, toţi cetăţenii puteau participa la luarea hotărârilor de interes public, fără a se folosi de reprezentanţi aleşi sau numiţi. Acest sistem este practicabil doar în cadrul unor societăţi cu un număr restrâns de membri.          

          Societăţile moderne se ghidează după principiul democraţiei reprezentative. În acest tip de democraţie reprezentativă, cetăţenii aleg reprezentanţi oficiali care iau hotărâri politice, elaborează legi şi administrează programe spre binele public. Toate democraţiile reprezentative sunt sisteme în care hotărârile publice sunt luate conform opiniei majorităţii cetăţenilor.

 Deţinătorii puterii politice, indiferent care ar fi apartenenţa lor de grup social, trebuie să reprezinte voinţa majorităţii poporului.

Aceşti reprezentanţi, în urma alegerilor, obţin un mandat de reprezentare colectivă. Consiliul local devine autoritatea reprezentativă şi deliberativă a colectivităţii locale. Instituţia reprezentativă nu priveşte reprezentarea unei porţiuni din teritoriu, a unei colectivităţi locale în organele reprezentative centrale şi nici a statului în teritoriu.

Reprezentarea locală  prin natura ei are două semnificaţii majore:

            În primul rând, ea presupune manifestarea de voinţă a celor reprezentaţi. În al doilea rând, se referă, sub aspect juridic, la o comunitate de interese solicitate de ei înșiși, specifice unei colectivităţi autonome în raport cu alte colectivităţi.

Aceste interese, aşa cum am menţionat mai sus, sunt realizate sub egida unor autorităţi reprezentative constituite prin alegeri. Altfel spus, putem vorbi despre o colectivitate care se autoadministrează prin propriile sale organe.

În această ordine de idei, putem considera alegerile ca fiind un instrument juridic prin intermediul căruia poporul îşi exercită suveranitatea. Doar prin intermediul acestuia, poporul îşi selectează reprezentanţii pe care îi împuterniceşte să le realizeze interesele.

Alegerile locale reprezintă, la rândul lor, o tehnică de instituire a autorităţilor administrative, această modalitate nefiind una exclusivă, coexistând cu aşa tehnică ca numirea în funcţie.

Într-o altă opinie, alegerile locale reprezintă un instrument prin care se constituie fundamentul democraţiei constituţionale la nivel local.

Particularitatea alegerii constă în faptul că conferă colectivităţilor locale un grad de autonomie mai înalt, care, respectiv, atrage după sine descentralizarea administrativă.

O altă particularitate   constată că alegerile competitive în cadrul cărora cetăţenii aleg dintre mai mulţi candidaţi, reprezintă piatra unghiulară a democraţiei liberale.

Urmărind aceste particularităţi, putem defini alegerile drept manifestări de voinţă, ajunse la un consens pentru a alege reprezentanţii sau ca fiind un act juridic prin intermediul căruia, aşa cum am menţionat, alegătorii investiţi cu drept de vot în baza unor reglementări normative, selectează în mod individual un candidat sau un grup de candidaţi în organul care le va reprezenta interesele pentru o perioadă prestabilită de timp.

Reieşind din aceste constatări cu caracter de definiţie, putem identifica următoarele funcţii ale alegerilor locale:

• alegerile permit electoratului, prin intermediul votului universal, secret şi liber exprimat, să-şi exercite dreptul de a participa la actul de guvernare, la administrarea intereselor publice locale fie direct, fie indirect prin reprezentanţii aleşi;
• conferă legitimitate sistemului politic, sistemului guvernamental, sistemului de administrare publică locală;
• selectează un lider, o autoritate de guvernare, de administrare, pentru colectivitatea locală;
• constituie un act colectiv, reprezentat din multiple manifestări de voinţă luate în ansamblu;
• permite electoratului să participe direct la guvernare, exercitând, astfel, principiul supremaţiei poporului;
• confirmă sau infirmă activitatea celor aleşi, exprimată prin acordarea votului pentru viitorul mandat sau retragerea acestuia.

Privind dintr-un alt punct de vedere, alegerile permit crearea unei răspunderi morale a cetăţenilor pentru alegerea pe care au făcut-o, care poate avea consecinţe atât directe cât şi indirecte.

Eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale ca principiu stabileşte modul de constituire a autorităţilor publice locale. Cuvântul „eligibil” înseamnă „care întruneşte condiţiile spre a fi ales într-o funcţie sau într-un organ reprezentativ”.

În Republica Moldova este stabilit modul de constituire a autorităţilor administraţiei publice locale în Constituţia Republicii Moldova şi Codul electoral. Astfel, în conformitate cu art. 38 al Constituţiei Republicii Moldova, dreptul de a alege autorităţile şi a fi ales în aceste autorităţi are orice cetăţean al republicii care a împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit art.119 al Codului electoral, „primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua alegerilor generale.[1]

 Eligibilitatea acestor autorităţi are o semnificaţie politică şi socială specifică, care derivă, în primul rând, din natura politică a acestora. Ele apar ca nişte puteri aparte, care au menirea de a administra (gestiona) un anumit teritoriu în care sunt alese şi în interesul locuitorilor, adică al celor care le-au ales. „Puterea” lor nu derivă din puterea statului, ci din cea a alegatorilor, pe care îi reprezintă, acţionând în numele lor. Desigur că acţiunile acestor activităţi reprezentative, alese pentru a produce efecte juridice trebuie să fie recunoscute de stat (ca reprezentant al întregii naţiuni), recunoaştere care înseamnă, în fond şi în drept, încadrarea lor în ordinea juridică a statului, dar numai dacă alegerea s-a făcut potrivit legii, iar acţiunile acestor autorităţi alese sunt în conformitate cu legea.

          Alegerile locale, în particular, reprezintă situaţia în care, potrivit normelor constituţionale şi  unor legi organice, cetăţeanul, prin votul său, deleagă alesului local participarea la exercitarea autonomă a administraţiei publice locale.

  Alegerea este realizată prin două modalităţi:

• alegere directă (primar, consilii locale, Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei);
• alegere indirectă (preşedintele raionului, Comitetul Executiv al Găgăuziei).

 Alegerea autorităților deliberative.  Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Articolul 11 al Legii privind administraţia publică locală menţionează numărul consilierilor fiecărui consiliu local care se stabileşte în dependență de populaţia unității administrativ-teritoriale existentă la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile locale, conform datelor statistice, în acest sens existând următoarea corelaţie:

Consiliul municipal Chişinău se constituie din 51 de consilieri.

 Potrivit Codului Electoral:

- consilierii în consiliile orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua efectuării alegerilor locale generale. Au dreptul de a fi aleşi consilieri în consiliile locale cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani;

- o persoană poate candida pentru funcţia de consilier atât în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi a Republicii Moldova, cât şi în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi. O persoană poate candida şi la funcţia de primar, şi la funcţia de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcţii în mai multe circumscripţii electorale de acelaşi nivel;

- pentru alegerile consiliilor locale fiecare oraş (municipiu), sector, sat (comună) constituie o singură circumscripţie electorală. Circumscripţiile electorale orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) sunt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu, cel puţin, 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Data alegerilor locale generale sau anticipate se stabileşte prin hotărârea Parlamentului, cu, cel puţin, 60 de zile înainte de alegeri.

În conformitate cu prevederile Codului electoral cetăţeanul Republicii Moldova îşi poate depune candidatura în calitate de candidat independent pentru a fi ales în consiliul local, dacă este susţinut de 2 la sută din numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane.

Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altă organizaţie social-politică, bloc electoral la 1, 2, 3, 4...etc. până la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.

Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atâtea numere câte mandate urmează să fie distribuite în circumscripţia electorală. De câte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică, blocul electoral atâtea mandate i se atribuie.

Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător. Candidaţilor pentru funcţia de consilier li se atribuie mandate în ordinea înscrierii acestora pe liste, începând cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi. Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, consiliul electoral de circumscripţie îl atribuie prin tragere la sorţi, consemnând faptul acesta în procesul-verbal.

Candidaţii care au fost incluşi în listă, dar nu au fost aleşi, sunt declaraţi candidaţi supleanţi. În cazul în care mandatul de consilier aparţinând unui partid, altei organizaţii social-politice sau unui bloc electoral devine vacant înainte de termen, acest mandat se atribuie unuia dintre candidaţii supleanţi ai formaţiunii respective, în ordinea includerii acestora în listă.

Consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor în judecătoriile de sector sau municipale respective, iar cele de nivelul doi - în judecătoriile unde sunt situate consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău va prezenta actele respective în judecătoria sectorului unde este situat consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău.

Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care publică rezultatele definitive.

Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată respective validează mandatele consilierilor locali aleşi, fapt ce se indică în hotărâre. Instanţele de judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi.

  Referitor la problematica constituirii consiliilor locale, care urmează logic procedurii de alegeri, legiuitorul stipulează următoarele:

- Consiliul local este legal constituit dacă sunt validate mandatele a, cel puţin, două treimi din numărul de consilieri specificat la art.11;

- Consiliul local se întruneşte în primă şedinţă în termen de 20 de zile calendaristice de la data validării mandatelor de consilier. Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întâi se convoacă în primă şedinţă prin hotărârea consiliului electoral de circumscripţie. Consiliul electoral de circumscripţie notifică Comisiei Electorale Centrale prima convocare a consiliului local.

   Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă, cel puţin, două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3 zile calendaristice, respectându-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile calendaristice. La această nouă, a treia, convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se va putea întruni nici la ultima convocare, el se consideră dizolvat de drept.

   Lucrările primei şedinţe sunt conduse de cel mai în vârstă consilier dintre cei prezenţi la şedinţă, asistat de unul sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenţi.

La prima şedinţă (de constituire) a consiliului participă şi reprezentantul consiliului electoral de circumscripţie sau, respectiv, al Comisiei Electorale Centrale. Reprezentantul consiliului electoral de circumscripţie sau al Comisiei Electorale Centrale aduce la cunoştinţa consilierilor hotărârea instanţei judecătoreşti privind legalitatea alegerilor din circumscripţia respectivă şi rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le înmânează legitimaţiile. După constituirea legală a consiliului local, raional, consilierii formează fracţiuni, alianţe, blocuri. Fracţiunile se constituie în bază de liste ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale.

Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani, în circumscripţii teritoriale uninominale prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei poate fi ales orice cetăţean al Republicii Moldova cu drepturi electorale care a împlinit vârsta de 21 de ani şi la momentul efectuării alegerilor locuieşte pe teritoriul circumscripţiei electorale pe care o va reprezenta.

Modul de desfăşurare a alegerilor de deputaţi în Adunarea Populară a Găgăuziei se stabileşte de Regulamentul Găgăuziei adoptat de Adunarea Populară a Găgăuziei la 14 mai 1998 şi de legea locală.

Alegerile de deputaţi în Adunarea Populară a Găgăuziei se desfăşoară în, cel mult, trei luni de la expirarea mandatului Adunării Populare precedente. Adunarea Populară a Găgăuziei îşi exercită mandatul până la întrunirea legală a noii componenţe.

Instanța de judecată a Găgăuziei, la propunerea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale. Deputaţii în Adunarea Populară a Găgăuziei, de regulă, îşi exercită mandatul pe bază profesională. Deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei pe teritoriul Găgăuziei nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Adunării Populare, după ascultarea sa. Adunarea Populară a Găgăuziei nou-aleasă se convoacă de Guvernatorul Găgăuziei în, cel mult, 30 de zile de la alegeri. Pentru asigurarea activităţii Adunării Populare a Găgăuziei se aleg Preşedintele, vicepreşedinţii şi Prezidiul Adunării Populare. Preşedintele şi vicepreşedinţii Adunării Populare se aleg din rândul deputaţilor prin vot secret, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Adunării Populare. Unul din vicepreşedinţii Adunării Populare a Găgăuziei se alege din rândul deputaţilor de altă origine etnică decât găgăuză. Preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei trebuie să posede limba găgăuză. Modul de alegere, de intrare în funcţie a Preşedintelui Adunării Populare şi atribuţiile lui sunt stabilite de Regulamentul Găgăuziei adoptat de Adunarea Populară a Găgăuziei, la 14 mai 1998 şi de Regulamentul Adunării Populare.

[1] COD nr. 1381 din  21.11.1997, Codul Electoral. Publicat: 08.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81.