Administrație publică

Prin noțiunea de ,,competență” se înțelege capacitatea autorităților publice de a exercita anumite atribuții. Remarcăm faptul că autoritățile administrației publice locale au competențe proprii și competențe delegate de stat.

Administraţia publică locală constituie un sistem cu o structură strict determinată constând din alcătuirea internă a acesteia, ansamblul conexiunilor dintre elementele sale componente, ordinea şi dispoziţia lor în sistem.

      Domeniile proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale atât de nivelul întâi cât şi de nivelul doi  sunt stipulate în art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă nr. 435-XVI din 28.12.06.

       Pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi se stabilesc următoarele domenii proprii de activitate:

1. a) planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;
2. b) colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea acestora;
3. c) distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;
4. d) construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale;
5. e) transportul public local;
6. f) amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;
7. g) administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale;
8. h) construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de muzică); 
9. i) dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice;
10. j) activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret, precum şi planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi;
11. k) amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale;
12. l) instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;
13. m) construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile social vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;
14. n) organizarea serviciilor (posturilor) teritoriale de salvatori şi pompieri,   
15. o) contribuirea, în condiţiile legii, la protejarea patrimoniului cultural şi a monumentelor de for public de pe teritoriul administrat.
         Pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea se stabilesc următoarele domenii proprii de activitate:
16. a) administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale raionului;
17. b) planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor obiective publice de interes raional;
18. c) construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional, precum şi a infrastructurii rutiere;
19. d) organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor şi staţiilor auto de interes raional;
20. e) stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de raion şi protecţia pădurilor de interes raional;
21. f)  susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale;
22. g) elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală;
     g¹) întreţinerea şcolilor primare şi şcolilor primare-grădiniţe, gimnaziilor şi liceelor, instituţiilor de învățământ secundar profesional, şcolilor-internat şi gimnaziilor-internat cu regim special, altor instituţii din domeniul învățământului care deservesc populaţia raionului respectiv, precum şi activitatea metodică, alte activităţi din domeniu;  
23. h) administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes raional, alte activităţi cu caracter cultural şi sportiv de interes raional;  
24. i) administrarea întreprinderilor municipale de interes raional;
25. j) administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional;
26. k) dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale;
27. l) contribuirea, în condiţiile legii, la protejarea patrimoniului cultural şi a monumentelor de for public de pe teritoriul administrat.

Autorităţile publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu  este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei alte autorităţi. Alte competenţe proprii autorităţilor publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege.

     Autorităţile publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, precum şi cele centrale pot coopera, în condiţiile legii, pentru a asigura realizarea unor proiecte sau servicii publice care solicită eforturi comune ale acestor autorităţi.

     Activităţile care trebuie desfăşurate prin cooperare sunt fixate în acordurile semnate între părţi, în condiţiile legii, în strictă conformitate cu resursele bugetare şi cu responsabilităţile asumate de ele.

     Acordurile încheiate vor conţine stabilirea clară a surselor de finanţare şi a limitelor puterii de decizie pentru fiecare nivel de autoritate publică în parte, precum şi a termenelor de realizare a acordului.
     În scopul realizării cu succes a intereselor publice de nivel local, sporirii eficienţei patrimoniului public, autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea vor dezvolta cooperarea cu sectorul privat în baza contractelor de parteneriat public-privat.

Reieșind din domeniile proprii de activitate, Legea nr. 436-XVI stabilește competențele autorităților administrației publice locale. Respectiv, art.14 din lege stabilește competențele (atribuțiile) consiliului local, art.29 – atribuțiile primarului, art. 43 – atribuțiile consiliului raional și art. 53 – atribuțiile președintelui raionului. În realizarea acestor atribuții autoritățile în cauză dispun în limitele legii, de libertate deplină de acțiune în reglementarea și gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competențele lor și nu este atribuită altei autorități. Alte competențe, proprii autorităților administrației publice locale pot fi atribuite numai prin lege.

La o simplă analiză a atribuțiilor consiliului observăm că de competența acestuia țin toate domeniile vieții locale, cu excepția celor aflate în competența altor autorități. Aceste competențe țin atât de domeniul material, cât și de cel general. În ceea ce privește competența teritorială, autoritățile autonome deliberative își exercită atribuțiile la nivelul unității administrativ-teritoriale -  sat, (comună), oraș (municipiu), raion. Deci, sfera de activitate se răsfrânse asupra unui teritoriu concret, în unitatea teritorială unde funcționează acest consiliu și poate iniția și decide în toate domeniile de interes local. Însă această competență teritorială  desemnează limitele de timp, în care autoritatea administrativă aleasă își exercită atribuțiile legale. În cazul consiliilor din Republica Moldova, această perioadă echivalează cu perioada mandatului (4 ani). Cu toate că legea privind administrația publică locală permite consiliilor să participe ca subiecți de drept independenți în rezolvarea problemelor de interes local, totuși, în acest caz, este necesară respectarea unor condiții:

• competența consiliilor se exercită numai în condițiile respectării legii;
• rezolvarea problemelor locale trebuie făcută respectându-se interesele generale;
• problemele de interes local, date prin lege în competența altor autorități publice, se realizează de către acestea, ceea ce însă nu exclude sprijinul și colaborarea autorităților deliberative, cât și a celor executive.

Aceste condiții fundamentale decurg din natura unitară a satului și din supremația legii - principiu fundamental al statului de drept.

Autoritățile executive - primarul, președintele raionului - sunt chemate, în virtutea prevederilor legale, să execute deciziile consiliilor respective. Activitatea lor este diversă. În primul rând, ele sunt chemate să exercite conducerea operativă a treburilor publice locale. Ele întreprind măsuri pentru executarea legilor, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și dispozițiilor Guvernului, actelor administrației publice centrale. O funcție importantă a lor este supravegherea, inventarierea și administrarea patrimoniului unității administrativ-teritoriale. În calitate de autorități executive, ele gestionează veniturile la bugetul local și stabilesc destinația cheltuielilor.

Primarul, președintele raionului sunt chemați să asigure realizarea lucrărilor publice și amenajarea teritoriului subordonat, asigurând buna funcționare a serviciilor comunale, a transportului local, a rețelelor electrice, a comerțului și alimentației publice, asigură întreținerea drumurilor publice și a sistemelor de iluminare stradală.

Din atribuțiile autorităților executive fac parte și asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a instituțiilor de învățământ, de cultură fizică și sport, cultură.

 În concluzie, menționăm că dacă atribuțiile consiliului țin de domeniul organizării, elaborării, stabilirii etc. tuturor activităților de interes local, atunci atribuțiile autorităților executive țin de realizarea acestor activități.

Pe lângă competențele proprii autoritățile administrației publice locale pot fi învestite și cu unele competențe delegate de stat.

       Competenţele care ţin de autorităţile publice centrale pot fi delegate autorităţilor publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, respectându-se criteriile de eficacitate şi de raţionalitate economică.

         Delegarea de competenţe poate fi efectuată de Parlament, la propunerea Guvernului și poate viza toate autorităţile publice locale de nivelurile întâi şi al doilea (delegare generală) ori numai unele autorităţi publice locale.

Autoritățile centrale nu pot delega competențe autorităților locale fără ca să le asigure  obligatoriu   cu resursele financiare necesare și suficiente realizării acestora.

 Delegarea de competențe poate fi nelimitată în timp sau determinată în timp și  efectivă doar din momentul în care a avut loc transferul resurselor financiare și materiale necesare și suficiente. Competenţa cu care sunt investite autorităţile administraţiei publice locale este deplină şi întreagă. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limită de autoritate publică ierarhic superioară decât în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale se conduc în activitatea lor de Statutul unităţii administrativ-teritoriale şi de regulamentele consiliului respectiv, elaborat în baza unui statut-cadru, regulament-cadru, elaborat de către organul legislativ.

Autorităţile administraţiei publice locale nu mai sunt supuse puterii ierarhice a autorităţilor centrale, ele fiind independente de acestea pentru că nu sunt numite de la centru, ci sunt alese de cetăţenii unităţii administrativ-teritoriale.

Reieşind din cele descrise  mai sus, putem conchide că autorităţile locale sunt nişte elemente ale descentralizării administrative şi sunt chemate, în teritoriul administrat, să contribuie la rezolvarea problemelor de interes local. Fiind alese după sistemul pluripartid, răspunderea lor politică ţine doar de ordin electoral, în sensul că ele sunt înzestrate cu competenţe legale pentru a decide în soluţionarea problemelor tuturor membrilor colectivităţilor locale.