În Republica Moldova acest principiu este reglementat atît de art.109 din Constituţie cît şi de art.8 al Legii nr.436-XVI privind administraţia publică locală, care poartă aceeaşi denumire – „Consultarea cetăţenilor” – şi specifică:„În problemele de importanţă deosebită pentru unitatea administrativ-teritorială poate fi consulta- tă populaţia prin referendumul local, în condiţiile Codului electoral. În problemele de interes local care preocupă o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoria- le, pot fi organizate, cu această parte, consultări, audieri publice şi convorbiri în con- diţiile legii”. Acest articol legiferează doar unele forme de consultare a cetăţenilor, dar nu interzice şi folosirea altora.
Relaţiile dintre autorităţile locale şi cetăţenii pe care acestea le deservesc repre- zintă un indice care determină performanţele comunităţii în soluţionarea probleme- lor existente şi constituie principală competenţă în evaluarea democraţiei locale.
Aceste relaţii depind nu de legislaţia în vigoare, ci de competenţa lor, de voinţa de colaborare, dorinţa de realizare, de experienţa acumulată, precum şi de circum- stanţele create.
Consultarea populaţiei este strîns legată de principiul transparenţei, care presu- pune informarea cetăţenilor despre deciziile adoptate, furnizarea de informaţii des- pre activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, accesul liber al cetăţenilor la procedura şi la actele administrative, vis-à-vis de aceste prerogative, legiuitorul adoptă la 11.05.2000 Legea nr.982 X-IV privind accesul la informaţie.
Principiul consultării cetăţenilor presupune şi posibilitatea antrenării şi impli- cării publicului la procesul decizional. Nu întîmplător, art.17 al Legii 436-XV oferă cetăţenilor posibilitatea să participe la şedinţele consiliului, ele fiind în exclusivitate publice. Din multitudinea de forme de consultare: referendum local, adunări gene- rale, audieri publice, participare la şedinţe, poşta civică, sondaje de opinii, mijloace de informare în masă, autorităţile locale trebuie să le prefere pe cele care sînt mai convenabile pentru comunitate şi mai eficiente ca formă. Una este cert. Autorităţile trebuie să consulte populaţia permanent, s-o implice în procesul decizional. Dacă puterea se ascunde de cei care le-au încredinţat-o, se creează o situaţie cînd popu- laţia nu mai are încredere în puterea legitimă.