Competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale

Prin noţiunea de„competenţă” se subînţelege capacitatea autorităţilor publice de a exercita anumite atribuţii. De remarcat faptul că autorităţile administraţiei pu- blice locale au competenţe proprii şi competenţe delegate de stat.

Competenţele de bază ale consiliului raional şi atribuţiile de bază ale preşedinte- lui raionului sînt stabilite prin Legea nr. 436 cu privire la administraţia publică locală şi pornesc de la domeniile proprii de activitate ale autorităţilor publice locale de nivelul al doilea stabilite în Legea nr. 435 privind descentralizarea administrativă.

Competenţele consiliului rational:

• aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, precum şi suma totală a cheltuielilor necesare pentru asigurarea activităţii lor;
• aprobă bugetul raional, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi modul de utilizare a fondurilor speciale;
• decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale raionului;
• decide, în condiţiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului public al raionului, precum şi a serviciilor publice de interes raional;
• decide, în condiţiile legii, vînzarea, privatizarea, concesionarea, darea în arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului privat al raionului;
• decide efectuarea auditului intern;
• decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe, precum şi altor obiective din domeniul economic, social, comunal şi de agrement de interes raional;

• decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente vulnerabile care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative în conformitate cu Legea cu privire la locuinţe;
• decide organizarea, în limitele competenţei sale, a serviciilor publice de interes raional şi aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de acestea;
• aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a raionului, programe de refacere şi protecţie a mediului înconjurător, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu, monitorizează realizarea acestora;
• alege din rîndul consilierilor, în condiţiile legii, preşedintele raionului;
• alege, la propunerea preşedintelui raionului, vicepreşedinţii şi îi eliberează din funcţie, în condiţiile legii;
• desemnează reprezentantul său în instanţa de judecată în litigiile privind legalitatea deciziilor adoptate şi în cele care rezultă din raporturile cu alte autorităţi publice;
• numeşte, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în vigoare, secretarul consiliului raional şi conducătorii instituţiilor şi subdiviziunilor din subordine;
• aprobă regulamentul consiliului raional;
• decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi întreprinderi de interes raional, precum şi participarea la fondarea societăţilor comerciale;
• aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează;
• decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social-culturale de interes raio- nal şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv;
• decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-educative, sportive şi de tineret, de interes raional;
• decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice loca- le, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei pu- blice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
• aproba simbolica raionului.
• dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.

Atribuţiile de bază ale preşedintelui raionului:

• asigură executarea deciziilor consiliului raional;

• asigură, în limitele competenţei sale, respectarea Constituţiei, a legilor şi altor acte normative;
• contribuie la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii şi apărarea drep- turilor cetăţenilor;
• contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate în soluţiona- rea problemelor de interes raional;
• asigură elaborarea studiilor de fezabilitate şi propune spre aprobare listele bu- nurilor şi serviciilor publice de interes raional pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat;
• asigură monitorizarea şi controlul realizării proiectelor de parteneriat public-pri- vat în care autoritatea administraţiei publice locale participă ca partener public;
• înregistrează asociaţiile obşteşti de interes raional care intenţionează să activeze în unita- tea administrativ-teritorială respectivă, remite informaţia de rigoare autorităţilor abilitate;
• convoacă şedinţele consiliului raional şi asigură prezenţa consilierilor;
• semnează actele şi contractele încheiate în numele raionului sau consiliului raional;
• asigură elaborarea proiectului bugetului raional şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului raional;
• exercită funcţia de ordonator principal de credite al raionului;
• verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea mijloacelor la bugetul raional şi chel- tuirea lor, informează operativ consiliul raional despre situaţia existentă;
• coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice ale consiliului raional; audiază rapoartele şi informaţiile şefilor acestor servicii şi propune soluţii pen- tru îmbunătăţirea activităţii acestora;
• prezintă consiliului raional, spre examinare şi aprobare, contul de încheiere a exerciţiului bugetar pe semestrul I, pe 9 luni şi cel anual;
• contribuie la realizarea, la nivel raional, a măsurilor de protecţie a populaţiei în caz de calamităţi naturale şi tehnogene, de catastrofe, incendii, epidemii, epifi- totii şi epizootii, ia măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;
• propune consiliului raional să consulte, prin referendum, populaţia în probleme locale de interes deosebit şi, în temeiul deciziei consiliului, ia măsuri în vederea organizării referendumului;
• contribuie la desfăşurarea, pe teritoriul raionului, în conformitate cu legislaţia electorală, a alegerilor autorităţilor administraţiei publice reprezentative de toate nivelurile şi a referendumurilor;
• asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări;
• prezintă, la solicitarea consiliului raional, informaţii despre activitatea sa şi a ser- viciilor publice din subordine.

Reieşind din domeniile proprii de activitate, Legea nr. 436-XVI stabileşte compe- tenţele autorităţilor administraţiei publice locale. Respectiv, art. 14 din lege stabileşte competenţele (atribuţiile) consiliului local, art. 29 – atribuţiile primarului, art. 43 – atri- buţiile consiliului raional şi art. 53 – atribuţiile preşedintelui raionului. În realizarea acestor atribuţii, autorităţile în cauză dispun, în limitele legii, de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competenţele lor şi nu este atribuită altei autorităţi. Alte competenţe, pro- prii autorităţilor administraţiei publice locale pot fi atribuite numai prin lege.

La o simplă analiză a atribuţiilor Consiliului observăm că de competenţa aces- tuia ţin toate domeniile vieţii locale, cu excepţia celor aflate în competenţa altor autorităţi. Aceste competenţe ţin atît de domeniul material, cît şi de cel general. În ceea ce priveşte competenţa teritorială, autorităţile autonome deliberative îşi exer- cită atribuţiile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale sat, (comună), oraş (muni- cipiu), raion. Deci, sfera lor de activitate se răsfrînge asupra unui teritoriu concret, în unitatea teritorială unde funcţionează acest consiliu şi poate iniţia şi decide în toate domeniile de interes local. Însă, această competenţă teritorială, desemnează limite- le de timp, în care autoritatea administrativă aleasă îşi exercită atribuţiile legale. În cazul consiliilor din Republica Moldova, această perioadă echivalează cu perioada mandatului (4 ani). Cu toate că legea privind administraţia publică locală permite consiliilor să participe ca subiecţi de drept independenţi în rezolvarea problemelor de interes local, totuşi, în acest caz, este necesară respecarea unor condiţii:

• competenţa consiliilor se exercită numai în condiţiile şi respectarea legii;
• rezolvarea problemelor locale trebuie făcută respectîndu-se interesele generale;
• problemele de interes local, date prin lege în competenţa altor autorităţi publi- ce, se realizează de către acestea, ceea ce, însă, nu exclude sprijinul şi colabora- rea autorităţilor deliberative, cît şi a celor executive.

Aceste condiţii fundamentale decurg din natura unitară a statului şi din supre- maţia legii – principiu fundamental al statului de drept.

Autorităţile executive – primarul, preşedintele raionului – sînt chemate, în vir- tutea prevederilor legale, să execute deciziile consiliilor respective. Activitatea lor este diversă. În primul rînd, ele sînt chemate să exercite conducerea operativă a treburilor publice locale. Ele întreprind măsuri pentru executarea legilor, decrete- lor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, actelor autorităţilor administraţiei publice centrale. O funcţie importantă a lor este supra- vegherea, inventarierea şi administrarea patrimoniului unităţii administrativ-terito- riale. În calitate de autorităţi executive, ele gestionează veniturile la bugetul local şi stabilesc destinaţia cheltuielilor.

Primarul, preşedintele raionului sînt chemaţi să asigure realizarea lucrărilor publice şi amenajarea teritoriului subordonat, asigurînd buna funcţionare a servi- ciilor comunale, a transportului local, a reţelelor electrice, a comerţului şi alimen- taţiei publice, asigură întreţinerea drumurilor publice şi a sistemelor de iluminare stradală.

Din atribuţiile autorităţilor executive fac parte şi asigurarea condiţiilor pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt, de cultură fizică şi sport, cultură.

În concluzie, menţionăm că dacă atribuţiile consiliului ţin de domeniul organi- zării, elaborării, stabilirii etc. tuturor activităţilor de interes local, atunci, atribuţiile autorităţilor executive ţin de realizarea acestor activităţi.

În realizarea competenţelor proprii, autorităţile locale dispun, în condiţiile legii, de libertate deplină de acţiune, pentru reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes  local.

Am menţionat anterior că, pe lîngă competenţele proprii, descrise mai sus, au- torităţile administraţiei publice locale pot fi investite şi cu unele competenţe dele- gate de stat.

Art. 6 din Legea privind descentralizarea administrativă stipulează: „Com- petenţele care ţin de autorităţile publice centrale pot fi delegate autorităţilor pu- blice locale de nivelul întîi şi al doilea, respectîndu-se criteriile de eficacitate şi de raţionalitate economică. Delegarea de competenţe poate fi efectuată de Parlament, la propunerea guvernului„. De menţionat faptul că orice delegare de competenţă de la autorităţile centrale către cele locale trebuie să fie însoţită obligatoriu de asi- gurarea resurselor financiare necesare şi suficiente realizării acestora. Delegarea de competenţe este efectivă doar din momentul în care a avut loc transferul resurselor financiare şi materiale necesare şi suficiente.

Autorităţile administraţiei publice centrale nu sînt în drept să stabilească ori   să impună autorităţilor locale competenţe, fără o evaluare prealabilă a impactului financiar, pe care aceste competenţe l-ar putea genera, fără a consulta autorităţile locale de nivelul corespunzător şi fără ca autorităţile locale să fie asigurate cu mij- loace financiare necesare.

Astăzi, cînd rolul administraţiei publice locale se schimbă permanent în funcţie de problemele economice, sociale, culturale care continuă să crească, autorităţile locale devin un factor local al dezvoltării localităţilor, mandatul lor devenind mai complex şi aceasta înseamnă, în ultima instanţă, o răspundere mare pusă în sarcina aleşilor locali.

autorităţile centrale nu pot delega competenţe autorităţilor locale fără ca să le asigure cu mijloace financiare necesare pentru realizarea acestor competenţe.