Funcţia de planificare este o funcţie de bază a administraţiei publice. Fără planuri nu putem să ştim cum trebuie să organizăm eficient activităţile privind gestiunea personalului şi resursele. Fără un plan nu am putea conduce cu încre- dere sau să aşteptăm ca alţii să ne urmeze. Fără un plan conducătorii şi cei care îi urmează au puţine şanse să atingă scopurile stabilite şi să-şi dea seama cînd s-au abătut din calea lor. Fără planificare nu există coordonare şi nu ar putea fi executat un control eficient. În ultimă instanţă, fără plan nu se poate face o evaluare corectă.
Deseori, planurile greşite afectează viitorul întregii comunităţi, astfel, planifica- rea constituie baza proceselor manageriale în administraţia publică.
|
Planificare – acţiunea de a planifica şi rezultatul ei (DEX: a planifica – a întocmi un plan; a programa, a organiza, a coordona, a conduce pe bază de plan, a face o planificare). Plan – document care cuprinde o suită ordonată de operaţii şi acţiuni etc. destinate să aducă la atingerea unui scop. |
Cercetătorul Henry Fayol considera că prima datorie a conducătorului este „să prevadă şi să planifice”. De calitatea acestei activităţi depinde, în mare măsură, ca- litatea performanţelor sale, prin urmare şi calitatea performanţelor organizaţiei pe care o conduce.
Esenţa planificării constă în determinarea următoarelor răspunsuri: Ce trebuie de făcut? În ce ordine şi cînd? Cu ce resurse?
Reprezentînd un proces de stabilire a scopurilor şi alegerea mijloacelor pentru atingerea lor, planificarea corectă trebuie să rezolve următoarele sarcini:
- Evidenţierea obiectivelor de bază ale instituţiei pe o perioadă anumită de timp;
- Determinarea volumului de resurse necesare pentru atingerea scopului;
- Stabilirea rezultatelor şi performanţelor ce vor fi atinse la sfîrşitul perioadei date;
- Formarea atitudinii faţă de activitatea planificată sau preconizată.
Punctul vulnerabil în planificare îl constituie distribuirea resurselor disponibile pe sarcinile schiţate în aşa fel, încît ca ele să fie îndeplinite în măsura dorită, planificată. Pentru a realiza o planificare eficace, adică rezultativă, trebuie să respectăm regula„P plus 3 I” a acestui proces, adică:
În conformitate cu punctul p) al art.14 din Legii privind administraţia publică locală, consiliul local adoptă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social- economică şi de altă natură, elaborate în conformitate cu metodologiile existente. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor consiliului local are loc în baza planurilor anuale, semestriale şi trimestriale, lunare. În anexe sînt prezentate mostre de forme de planuri ce pot fi folosite în diferite cazuri.
Forma de prezentare a planurilor poate fi diferită. E binevenit, ca planul să con- ţină următoarele elemente:
- obiectivele (Ce dorim?)
- timpul (Cînd?)
- resursele (Cu ce? Cu cine?)
- clientul (Pentru cine?)
- strategia de atingere a scopului (Cum?)