Administrație publică

Unul dintre obiectivele de guvernare, incluse în Programul de guvernare 2009- 2013, este asigurarea unui proces decizional transparent, echitabil, eficace şi efi- cient. Pentru a realiza acest obiectiv, autorităţile publice locale trebuie să-şi asume următoarele:

• asigurarea transparenţei procesului decizional prin publicarea tuturor proiecte- lor de decizii pe paginile de Internet şi panourile de informare;
• consolidarea dialogului şi consultarea societăţii civile prin intermediul mai multor instrumente: mese rotunde, conferinţe, seminare, întruniri publice, sondaje etc.;
• asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice;
• îmbunătăţirea procesului de gestionare a petiţiilor;
• perfecţionarea procesului de comunicare cu autorităţile publice centrale;
• crearea unui mecanism eficient de colaborare cu societatea civilă în implementa- rea strategiilor locale.

2.4.1. Elemente procedurale în procesul    decizional

Activitatea cea mai importantă a consilierilor are loc în cadrul şedinţelor. De remarcat faptul că se disting trei tipuri de şedinţe ale consiliului.

1. Şedinţele ordinare

Consiliul se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni, adică de 4 ori pe    an. Aceste şedinţe sînt obligatorii. Convocarea lor se face prin dispoziţia primarului, emisă cu 5 zile înainte de şedinţă, respectiv prin dispoziţia preşedintelui raionului, emisă cu 10 zile înainte de şedinţă. În dispoziţie se stabileşte data, locul şi ora pre- conizate pentru şedinţe şi se propune ordinea de zi, în conformitate cu planul de activitate al consiliului.

2. Şedinţe extraordinare

Consiliul se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de cîte ori este necesar. Convocarea lor se face, prin dispoziţia primarului, preşedintelui raionului emis cu 3 zile înainte de şedinţe.

Spre deosebire de şedinţele ordinare, unde dreptul de convocare aparţine doar autorităţilor executive, şedinţele extraordinare pot fi convocate şi la cererea a cel puţin o treime din consilieri. În acest caz consilierii, iniţiatori ai convocării şedinţei extraordinare, vor depune o cerere pe numele primarului, preşedintelui raionului, unde vor invoca motivul convocării şedinţei şi, respectiv, problemele supuse dezba- terilor în cadrul şedinţelor.

Dacă primarul, preşedintele raionului, refuză convocarea şedinţei la cererea a o treime din consilieri, aceştea se pot întruni de sine stătător cu condiţia că şedinţa este deliberativă. Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi majo- ritatea consilierilor aleşi.

3. Şedinţe ad-hoc (de îndată)

În cazuri de maximă urgenţă – calamităţi naturale, catastrofe, epidemii, incendii şi alte situaţii similare, determinate de interesele locuitorilor unei unităţi administra- tiv-teritoriale, convocarea consiliului se poate face imediat. Acest tip de şedinţe nu cere convocarea prin dispoziţia primarului sau a preşedintelui raionului, nici iniţiati- va a o treime din consilieri.

Tabelul 8. Şedinţele consiliului

Şedinţele consiliului se desfăşoară conform ordinii de zi propuse de primar, pre- şedintele raionului sau de o treime din consilieri. Modificarea sau completarea ordi- nii de zi se admite numai la începutul şedinţei şi se efectuează cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.

Problemele de pe ordinea de zi a şedinţei consiliului se examinează numai în cazul dacă sînt însoţite de avizul comisiei de specialitate, de raportul sau avizul sub- diviziunilor de resort ale serviciilor publice sau ale aparatului primăriei, sau ale pre- şedintelui raionului.

Se interzice categoric completarea ordinii de zi la începutul şedinţei, cu inclu- derea întrebărilor care nu au avizul comisiei de specialitate sau raportul subdiviziu- nii de resort. Excepţie fac doar şedinţele ad-hoc unde pot fi incluse în ordinea de zi şi examinate probleme în lipsa materialilor specificate anterior.

Conform art. 17 al Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, şedinţele consiliului sînt publice. Caracterul public al şedinţelor permite oricărei persoane interesate să asiste la şedinţele consiliului. Împiedicarea accesului liber la şedinţele consi- liului local sau compromiterea procesului decizional prin acţiuni deliberate de ascundere a informaţiei de interes public se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

O activitate importantă a consilierilor este examinarea problemelor de pe ordi- nea de zi la şedinţele consultative de specialitate.

Şedinţa comisiei de specialitate se convoacă de preşedintele comisiei, iar în ab- senţa lui, de secretarul comisiei. Comisiile se convoacă, ori de cîte ori este necesar.

Şedinţele comisiei sînt publice şi la ele pot participa şi alţi consilieri sau persoa- ne interesate, însă fără drept de vot. Pentru luarea deciziei, la şedinţe pot fi invitaţi specialişti din cadrul aparatului executiv, experţi în domeniu.

În exercitarea atribuţiilor, comisia de specialitate adoptă decizii cu votul deschis al majorităţii membrilor săi.

De reţinut faptul că deciziile comisiei de specialitate au doar caracter de reco- mandare pentru consiliul respectiv. Chiar dacă comisia de specialitate va aviza negativ unele proiecte de decizii, aceasta nu implică excluderea întrebării de pe ordinea de zi. Dreptul de a decide aparţine membrilor consiliului în timpul aprobării ordinii de zi.

Comisia de specialitate examinează problemele din domeniul său de activita- te, analizează proiectele de decizii şi le avizează, prognozînd consecinţele realizării acestora. Exemplu de format al avizului găsiţi în anexele acestui capitol.

Prezenţa consilierilor la şedinţele de specialitate este obligatorie. În caz de ab- senţă a consilierului, fără motive întemeiate, de la 3 şedinţe consecutive ale comisiei de bază pentru el, preşedintele comisiei poate propune consiliului excluderea con- silierului din componenţa comisiei.

Lucrările şedinţelor comisiei de specialitate se consemnează de către secreta- rul comisiei în procese-verbale. Procesul-verbal este semnat de către preşedinte şi secretarul comisiei.

În realizarea competenţelor sale, în procesul examinării întrebărilor de pe ordi- nea de zi a şedinţei, consiliul local adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor pre- zenţi. Excepţie fac cazurile în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare de voturi. În cazul parităţii de voturi, nu se adoptă nicio decizie, dezbate- rile fiind reluate într-o şedinţă următoare.

Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 stabileşte unele categorii de probleme, care cer o altă majoritate de voturi.

Deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprieta- te a unităţii administrativ-teritoriale, stabilirea cuantumului taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităţii şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate, se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

Tot cu votul majorităţii consilierilor aleşi se stabileşte procedura de alegere a pre- şedintelui raionului, vicepreşedintelui şi viceprimarului.

Iniţiativa revocării primarului şi demiterea preşedintelui raionului se adoptă cu

votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi. 

Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau nominal. Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletinele de vot. Textul buletinului tre- buie să fie clar şi concis. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc cuvintele„pro”,„contra” şi „abţinut”. La efectuarea votării secrete, din rîndul consilierilor, se alege comisia de numărare a voturilor. Buletinele de vot se introduc în urna de votare. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele în care nu a fost exprimată opţiunea consiliului sau au fost folosite mai multe cuvinte decît cele prevăzute de regulament.3

3 Legatele cu sarcini – dispoziţii testamentare prin care se lasă cuiva, cu titlu gratuit, fie un întreg patrimoniu, fie o fracţiune sau un grup de bunuri din acesta.

Votarea prin vot nominal prevede o altă procedură. Preşedintele şedinţei ofe-  ră explicaţii asupra obiectului votării şi sensul cuvintelor „pro” şi „contra”. Secretarul consiliului dă citire numelui şi prenumelui fiecărui consilier, fie în ordine alfabetică, fie în ordinea validării mandatelor. Consilierul nominalizat se ridică şi pronunţă cu- vîntul„pro”,„contra” sau„abţinut”, în funcţie de opinia sa. Opţiunile consilierilor vor fi reflectate în procesul-verbal.

Deciziile consiliului local se semnează în cel mult cinci zile de la data desfăşu- rării şedinţei de preşedintele şedinţei şi se contrasemnează de secretarul consiliului local. În cazul dacă secretarul consideră că decizia consiliului este ilegală, el este în drept să nu o contrasemneze şi să solicite consiliului reexaminarea ei.

Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii lor la cunoştinţă publică prin publicarea sau prin afişare în locurile publice.

Cele cu caracter individual – la data comunicării persoanelor vizate.

Toate deciziile adoptate de consiliu sînt supuse în mod obligatoriu controlului de legalitate de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.

În cazul în care oficiul teritorial consideră că decizia este ilegală, ea notifică consiliu- lui emitent ilegalitatea ei, cerînd modificarea sau abrogarea ei totală sau parţială.

Sesizarea oficiului teritorial trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii ei. În termen de 30 de zile de la data primirii modificării, consiliul trebuie să modifice sau să abroge decizia.

În cazul în care, în termenul stabilit, autoritatea locală emitentă şi-a menţinut poziţia sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în ca- zul tăcerii autorităţii locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

În cazul în care direcţia teritorială control administrativ consideră că decizia poate avea consecinţe grave, în scopul prevenirii unei pagube iminente, ea poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ imediat după luarea deciziei pe care o consideră ilegală, informînd imediat consiliul care a adoptat   decizia.

În termen de 3 zile de la primirea sesizării, după audierea părţilor vizate, instan- ţa de contencios administrativ decide asupra suspendării sau dispunerii unor alte măsuri provizorii solicitate de direcţia teritorială control administrativ.

În aceste cazuri consiliul desemnează reprezentantul său în instanţele de jude- cată, în litigiile privind legalitatea deciziilor adoptate.

În cazul în care primarul/ preşedintele raionului consideră că decizia consiliului este ilegală, acesta poate să nu o execute, sesizînd, în acelaşi timp, direcţia teritorială control administrativ sau instanţa de contencios administrativ.