Administrație publică

Pentru un parteneriat eficient trebuie să asigurăm următoarele:

• Delegarea competenţelor, responsabilităţilor şi a funcţiilor de conducere între părţi;
• Investirea comună a resurselor (timp, muncă, materiale, resurse băneşti, cunoş- tinţe şi informaţii etc.);
• Delimitarea responsabilităţilor sau a riscurilor şi răspunderea pentru proiecte de parteneriat;
• Soluţionarea în comun a situaţiilor problematice;
• Existenţa unui avantaj reciproc, conform principiului„cîştig-cîştig”.

De ce este nevoie de parteneriat local cu societatea civilă?

• Majoritatea ONG-urilor sînt create pentru a soluţiona aceleaşi probleme cu care se confruntă APL. Deci este rezonabilă coordonarea eforturilor.

• În multe cazuri, reprezentanţii ONG- ilor activează mult mai eficient şi util decît instituţiile statele sau viciile publice ale APL. Există po- tea de a   antrena voluntari,

fi soluţionate probleme nestan- de, utilizate soluţii nestandarde, e  posibilă  o  individualizare pro-

a serviciilor acordate. onsolidarea statului de drept, spori- ea democraţiei locale depinde esen-

de existenţa unei societăţi civile dezvoltate. Cu cît contactele intre instituţiile de stat şi ale APL cu ile sînt mai strînse cu atît mai

e este coeziunea dintre putere şi societate şi cu atît mai puţin probabi- lă este înstrăinarea dintre acestea.

• Societatea civilă are nevoie de sprijinul APL în realizarea prevederilor sale statutare.
• Formaţiunile societăţii civile, care ţin la imaginea şi reputaţia lor, vor beneficia de controlul statului asup ra activităţii lor. Un astfel de control înlătură ispita abuzurilor şi ilegalităţilor în activitatea ONG-urilor. Una din condiţiile de bază în acest caz ar fi neamestecul ilegal în activitatea ONG-urilor.

Principiile care stau la baza unui parteneriat eficient:

• Încrederea reciprocă – instaurarea unor reguli clare şi înţelese univoc de co- operare între diferite structuri, persoane şi grupări. Acolo unde o normă sau o regulă este înţeleasă diferit, pot apărea diferite conflicte, iar parteneriatul poate fi zădărnicit.
• Toleranţa – răbdarea şi îngăduinţa cu care sînt acceptate ideile, părerile şi chiar greşelile altora, scopul de bază fiind menţinerea parteneriatului.
• Responsabilitatea – garanţia eficienţei şi durabilităţii relaţiilor existente şi a celor viitoare.

Care sînt beneficiile parteneriatului local?

• Oferă posibilităţi nelimitate pentru participarea cetăţenilor la viaţa comunităţi;
• Contribuie la activizarea participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor;
• Duce la consolidarea şi dezvoltarea unui comportament democratic;
• Asigură sporirea calităţii serviciilor prestate;
• Contribuie la o mare coeziune socială şi la canalizarea eforturilor comunităţii într-o albie constructivă;
• Stimulează procesul de integrare socială.

Baza legală pentru existenţa parteneriatelor APL–ONG o constituie:

Constituţia Republicii Moldova (articolul 34), care prevede dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public. Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publi- ce. Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii.

Legea privind administraţia publică locală (nr. 436 din 28.12.2006, articolul 17), care asigură transparenţa şedinţelor consiliului local şi consultarea populaţiei, fie prin intermediul referendumului local pentru problemele de importanţă deosebită, fie prin diverse forme de consultări, audieri publice şi convorbiri, în condiţiile legii.

Autorităţile publice locale şi funcţionarii publici ai acestor unităţi teritorial- administrative sînt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor efective de participare a cetăţenilor şi a organizaţiilor acestora la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:

• informării adecvate şi în timp util asupra subiectelor aflate pe agenda dezbate- rilor consiliului local;
• informării asupra desfăşurării procesului decizional la toate etapele sale;

1. recepţionării şi examinării în timp util a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor, adresate de către cetăţeni autorităţilor lor reprezentative, în scopul utilizării propune- rilor exprimate la elaborarea proiectelor de decizii sau programe de activitate;
2. d) dezvoltării unor forme flexibile şi moderne de cooperare cu societatea civilă, prin grupuri organizate de cetăţeni;
3. e) publicării programului, strategiilor, agendei şedinţelor pe diverse suporturi in- formaţionale (statice, electronice, registre publice), care să permită cetăţenilor şi organizaţiilor acestora să participe în mod eficient la procesul decizional.

Împiedicarea accesului liber la şedinţele consiliului local sau compromiterea procesului decizional prin acţiuni deliberate de ascundere a informaţiei de interes public se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

Domeniile de conlucrare a administraţiei publice locale cu sectorul asocia- tiv pentru soluţionarea problemelor de dezvoltare comunitară:

1. democratizarea vieţii publice prin desfăşurarea unor activităţi ce ar avea drept scop formarea abilităţilor şi acumularea cunoştinţelor de către membrii ONG- urilor şi factorii de decizie în următoarele domenii:
   • sensibilizarea cetăţenilor în probleme legate de participarea la procesul deci- zional şi elaborarea politicilor publice locale;
   • dezvoltarea transparenţei administrative;
   • consultarea cetăţenilor în probleme de interes local;
   • perfecţionarea activităţii de audienţă a cetăţenilor;
   • promovarea valorilor locale etc.
2. perfecţionarea activităţii de planificare strategică şi de elaborare a planurilor de dezvoltare durabilă a localităţilor care ar presupune:
   • utilizarea judicioasă a resurselor locale;
   • păstrarea şi crearea a noi locuri de muncă;
   • generarea de noi venituri personale pentru creşterea nivelului de trai;
   • consolidarea bazei de impozitare pentru susţinerea administraţiei publice locale.
3. dezvoltarea sectorului asociativ care ar avea drept rezultat:
   • luarea de atitudine faţă de problemele stringente ale comunităţii, găsirea so- luţiilor optime şi rezolvarea situaţiilor de conflict;
   • asigurarea unei comunicări sociale eficiente;
   • structurarea eficientă a spaţiului informaţional;

• asigurarea unei monitorizări permanente din partea societăţii;
• efectuarea unor expertize independente, elaborarea şi înaintarea unor pro- iecte de alternativă, efectuarea de cercetări şi analize calificate;
• formarea unei opinii publice de alternativă.

1. susţinerea şi dezvoltarea programelor ce ar avea drept scop:
   • schimb de experienţă privind instruirea funcţionarilor publici şi consilierilor locali în probleme de teorie şi practică ale administraţiei publice (seminare, workshop-uri şi alte metode interactive de instruire, precum şi vizite recipro- ce şi schimb de experienţă);
   • transfer de cunoştinţe între reprezentanţii ONG şi APL în domeniul elaborării unor strategii şi planuri de dezvoltare durabilă a comunităţilor;
   • susţinerea unor proiecte transfrontaliere pentru căutarea soluţiilor în pro- blemele locale comune (dezvoltarea infrastructurii comunitare, ecologizarea teritoriilor, combaterea maladiilor sociale etc.);
   • impulsionarea activităţii de înfrăţire a localităţilor din ţările participante la proiecte- le transfrontaliere, crearea unor „hărţi” ale iniţiativelor populare cu promova- rea lor în lume.

Tabelul 10. Mecanismele de interacţiune