Descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale este una din priorită- ţile actualei guvernări şi unul din obiectivele definite în documentul de reforme
„Relansăm Moldova”, prezentat partenerilor de dezvoltare la Bruxelles. În scopul implementării obiectivului menţionat, Guvernul Republicii Moldova a elaborat Strategia Naţională de Descentralizare, care stabileşte obiectivele şi sarcinile pe ter- men imediat şi mediu în vederea implementării priorităţilor de descentrlizare a pu- terii şi asigurării autornomiei locale, în corespundere cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Descentralizarea pleacă de la premisa că autorităţile administraţiei publice lo- cale sînt mai în măsură să răspundă necesităţilor cetăţenilor, cunoscînd mai profund problemele lor, dar şi cele mai bune căi pentru rezolvarea acestora. Descentralizarea înseamnă apropierea deciziei de cetăţean, luarea unor decizii mai adecvate necesităţi- lor lui. O serie întreagă de servicii publice sînt furnizate mai eficient la nivel local.
Descentralizarea serviciilor publice este un principiu esenţial al autonomiei lo- cale şi constă în organizarea, funcţionarea, controlul şi desfiinţarea serviciilor publi- ce de către autorităţile administraţiei locale.
Principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, concomitent cu modernizarea structurilor care furni- zează aceste servicii.
În prezent, sistemul administraţiei publice din RM poate fi caracterizat printr-o delimitare confuză a competenţelor administraţiei publice de diferite niveluri, in- certitudine ce a rezultat în urma repetatelor reforme şi schimbări implementate în ultimele două decenii. Prin urmare, proiectul Strategiei Naţionale de Descentralizare elaborat de Guvernul RM în 2011 îşi propune drept obiectiv specific pentru descen- tralizarea serviciilor şi competenţelor „finalizarea procesului de reformă prin stabi- lirea unui sistem de atribuire/transfer al competenţelor între APC şi APL de ambele niveluri caracterizat prin funcţionalitate, claritate (roluri şi funcţii specifice definite, inclusiv mecanisme de exercitare), stabilitate, corelare cu resursele disponibile şi cu capacităţile administrative ale UAT, astfel încît serviciile publice să poată fi furnizate într-un mod neîngrădit (acces îmbunătăţit), eficient (costuri cît mai reduse), eficace (conform nevoilor şi cerinţelor beneficiarilor, inclusiv a grupurilor vulnerabile), asi- gurînd un nivel stabilit de calitate a prestaţiei”.
Pot fi descentralizate toate serviciile publice?
Descentralizarea nu priveşte toate serviciile publice. Conform articolului 9, ali- niatul 5 al Legii cu privire la descentralizarea administrativă din 28.12.2006, servici- ile, care sînt de interes naţional, se bucură de reglementare constituţională şi sînt garantate şi asigurate direct de către stat, nu pot fi descentralizate (de exemplu, apărarea naţională, siguranţa naţională). Teoretic, toate serviciile publice, cu excep- ţia apărării naţionale, ar putea fi furnizate de administraţia publică locală, cu condi- ţia să dispună de resurse suficiente.
Desconcentrarea serviciilor publice
Serviciile publice desconcentrate sînt structurile teritoriale ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, prin intermediul cărora popula- ţiei i se oferă serviciile publice de care aceste autorităţi sînt responsabile. Ele reprezintă interesele naţionale, însă geografic sînt amplasate în unităţile admi- nistrativ-teritoriale. Administrarea serviciilor publice desconcentrate se face în mod direct de către autorităţile administraţiei publice centrale de la care au fost desconcentrate. Serviciile publice desconcentrate se formează prin Hotărîre de Guvern şi reies din necesităţile promovării unor interese naţionale sub formă de prestări servicii (Hotărîrea Guvernului nr.735 din 16 iunie 2003 cu privire la struc- tura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, depar- tamentelor şi altor autorităţi administrative centrale). Coordonarea generală, pe plan teritorial, a activităţii serviciilor publice desconcentrate va fi asigurată de către Cancelaria de Stat prin intermediul oficiilor sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.
În definirea responsabilităţilor structurilor lor teritoriale, autorităţile administra- ţiei publice centrale asigură evitarea oricăror imixtiuni în responsabilităţile care ţin de realizarea competenţelor autorităţilor publice locale.
Tabelul 1. Exemple de servicii publice desconcentrate ale autorităţilor administrative centrale18
Denumirea autorităţii administraţiei publice |
Denumirea serviciului |
|
Organul central |
Subdiviziunile teritoriale |
|
1 |
2 |
3 |
Ministerul Finanţelor |
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Serviciul Control Financiar şi Revizie |
Inspectoratul fiscal de stat teritorial Direcţiile generale control financiar şi revizie |
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare |
Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală |
Direcţiile raionale/municipale sanitar- veterinare şi pentru siguranţa produ- selor de origine animală |
Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer |
Direcţiile de supraveghere fitosanitară şi control semincer raionale/munici- pale şi posturile fitosanitare pentru controlul producţiei de import |
|
Inspectoratul de Stat pen- tru Supravegherea Tehnică „Intehagro” |
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, Chişinău |
|
Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură |
Oficiile teritoriale ale Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură |
|
Ministerul Mediului |
Inspectoratul Ecologic de Stat Serviciul Piscicol |
Agenţia ecologică Inspecţia ecologică |
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
Fondul Republican de Susţinere Socială a Populaţiei |
Fondul local de susţinere socială a populaţiei |
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă |
|
Inspecţia Muncii |
Inspecţia teritorială a muncii |
|
Casa Naţională de Asigurări Sociale |
Casa teritorială de asigurări sociale |
|
18 Elaborat în baza Hotărîrii Guvernului nr.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul- limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi a regulamentelor autorităţilor administrative centrale
Denumirea autorităţii administraţiei publice |
Denumirea serviciului |
|
Organul central |
Subdiviziunile teritoriale |
|
Biroul Naţional de Statistică |
Direcţia generală/ direcţia/secţia statistică |
|
Ministerul Afacerilor Interne |
Comisariatul de poliţie |
|
Ministerul Apărării |
Centrul militar |
|
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei |
Direcţiile generale |
|
Ministerul Justiţiei |
Serviciul Stare Civilă |
Oficiile de stare civilă |
Camera Înregistrării de Stat |
Oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat |
Delegarea competenţelor
Conform prevederilor art.6 al Legii privind descentralizarea administrativă, com- petenţele care ţin de autorităţile publice centrale pot fi, de asemenea, delegate auto- rităţilor publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, respectîndu-se criteriile de eficaci- tate şi de raţionalitate economică.
Competenţele delegate - sînt asemănătoare celor desconcentrate cu 2 deosebiri importante:19
- nu se pot referi la activităţi de monitorizare, control sau aplicare a legii – deci furnizează numai servicii către beneficiari;
din motive obiective nu pot fi furnizate de structurile administraţiei publice centrale în teritoriu şi atunci autorităţile publice locale acţionează ca agent în numele administraţiei publice centrale (fără autonomie).