Autorităţile administraţiei publice locale activează în scopul satisfacerii intereselor generale ale populaţiei care i-a ales, totodată fiind investite cu puterea de a decide în domeniile proprii de competenţă. In acest scop dispoziţiile legale determină drepturi şi obligaţii pentru autorităţile publice locale si acestea luate în ansamblu alcătuiesc statutul juridic al acestor autorităţi.
Toate unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu, au dreptul de a soluţiona şi a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesele populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice. În totalitatea lor, unităţile administrativ-teritoriale formează unitatea teritorială a ţării, iar autorităţile publice ale unităţii administrativ-teritoriale care sunt organe cu competenţă generală şi specială constituie sistemul administraţiei publice locale, având ca sarcină satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale.
Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionând treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane în condiţiile legii. Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice de nivelul întâi şi cele de nivelul al doilea nu există raporturi de subordonare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Orice control administrativ exercitat asupra activităţii desfăşurate de către autorităţile publice locale nu trebuie să urmărească alt scop decât asigurarea respectării legalităţii şi a principiilor constituţionale, iar controlul de oportunitate poate viza doar realizarea competenţelor care le-au fost delegate, în condiţiile legii.
Consiliul local este autoritatea reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ - teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ- teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice. Consiliul local este legal constituit dacă sunt validate mandatele a cel puţin două treimi din numărul de consilieri.
Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.
Consiliul local îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit până la data constituirii legale a consiliului nou-ales.
Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului, cu excepţia primei şedinţe. Consiliul local se poate întruni în şedinţă extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi. Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţa ordinară şi cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţa extraordinară. În cazuri de maximă urgenţă - calamităţi naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii, epizootii şi alte situaţii excepţionale similare - determinată de interesele locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), convocarea consiliului local se poate face de îndată.
Convocarea consiliului local se face prin dispoziţie a primarului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primarul sau viceprimarul refuză convocarea consiliului local, cu ordinea de zi propusă, acesta este convocat de un grup de cel puţin o treime din consilierii aleşi. În înştiinţarea convocării în şedinţă, care se expediază consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului) prin presa locală sau prin alte mijloace de informare, inclusiv prin afişare. Consiliul local alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului local.
Şedinţele consiliului local sunt publice. Orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local. Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea şi alte părţi interesate au dreptul: (a) de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă a procesului decizional; (b) de a avea acces la informaţiile privind bugetul localităţii şi modul de utilizare a resurselor bugetare, la proiectele de decizii şi la ordinea de zi a şedinţelor consiliului local şi ale primăriei; (c) de a propune iniţierea elaborării şi adoptării unor decizii; (d) de a prezenta autorităţilor publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele unor grupuri de locuitori ai colectivităţilor respective, privind diverse proiecte de decizie supuse dezbaterilor.
Prezenţa consilierilor la şedinţa consiliului local este obligatorie. Şedinţa consiliului local este deliberativă dacă la ea sunt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi. În realizarea competenţelor sale, consiliul local adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare de voturi. În cazul parităţii de voturi, nu se adoptă nici o decizie, dezbaterile fiind reluate în şedinţa următoare. Deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului), stabilirea cuantumului taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităţilor şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Deciziile privind iniţierea revocării primarului se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi. Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau prin vot nominal. Proiectele de decizii sunt propuse de consilieri şi/sau de primar.
Primaruleste autoritatea reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ - teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Primarul este şeful administraţiei publice locale. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să se pronunţe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Confirmarea legalităţii alegerii primarului şi validarea mandatului acestuia se fac în condiţiile Codului electoral. Validarea sau invalidarea mandatului de primar se aduce la cunoştinţă publică, se comunică oficiului teritorial al Cancelariei de Stat şi se prezintă de către un judecător la prima şedinţă sau, după caz, la o şedinţă extraordinară a consiliului. În caz de invalidare a mandatului de primar, se organizează alegeri noi în condiţiile Codului electoral.
Încetarea înainte de termen a mandatului de primar. Primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului până la data validării următorului mandat de primar, cu excepţia cazurilor când mandatul încetează înainte de termen. Prelungirea, prin lege organică, a mandatului primarului poate avea loc numai în caz de război sau catastrofă. Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de: (a) demisie; (b) incompatibilitate a funcţiei; (c) imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală; (d) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare; (e) deces.
În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Proiectele de dispoziţii ale primarului în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu, social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice) se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz. Dispoziţiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat şi intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoştinţă publică. Dispoziţiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor vizate.
Preşedinteal raionului este autoritatea publică executivă a consiliului raional. Consiliul raional alege preşedintele raionului, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi, cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 8 zile se convoacă o nouă şedinţă în vederea efectuării votării repetate. Dacă şi după votarea repetată nici una din candidaturile propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 3 zile se organizează o votare suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi.
Preşedintele raionului este asistat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţilor se stabileşte de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului. Vicepreşedinţii raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului. În funcţia de vicepreşedinte poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rândul consilierilor.
Încetarea mandatelor preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului. Consiliul raional îl poate elibera din funcţie pe preşedintele raionului înainte de termen, cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi. Vicepreşedintele raionului poate fi eliberat din funcţie înainte de termen, cu votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea preşedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleşi. Preşedintele şi vicepreşedintele raionului îşi prezintă demisia în faţa consiliului raional. Mandatul preşedintelui şi cel al vicepreşedintelui raionului încetează odată cu mandatul consiliului raional. În cazul în care mandatul consiliului raional încetează înainte de termen, preşedintele şi vicepreşedintele raionului îşi exercită atribuţiile şi soluţionează problemele curente ale raionului până la alegerea de către consiliul raional nou-constituit a unui alt preşedinte al raionului.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele raionului emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Dispoziţiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat şi intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoştinţă publică. Dispoziţiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă
persoanelor vizate în ele. Preşedintele raionului este în drept să emită dispoziţii numai în chestiuni ce ţin de competenţa sa. Dispoziţiile preşedintelui raionului sau, după caz, ale vicepreşedintelui raionului se consemnează într-un registru special.