Noţiunea şi însemnătatea juridică a actelor administrative

Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării şi executării în concret a legii (Legea contenciosului administrativ, nr.793 din 10.02.2000).

Actele administrative sau actele de drept administrativ (cele doua noţiuni exprimă acelaşi conţinut) reprezintă principala formă juridică a activităţii autorităţilor administraţiei publice şi se caracterizează printr-un şir de trăsături care determină rolul şi însemnătatea juridică a acestei forme de realizare a administraţiei publice. Aceste trăsături sunt următoarele:

1. actul administrativ reprezintă o variantă juridică a deciziei cu caracter administrativ.
2. actul administrativ este emis sau adoptat, în principal, de către autorităţile publice, împuternicite în limitele competenţei stabilite conform legii sau conform legii.
3. actul administrativ esteo manifestare de voinţă unilaterală a autorităţii publice în care îşi găseşte exprimare natura sa autoritară.
4. actul administrativ determină regula de conduită corespunzătoare în domeniul administraţiei publice.
5. actul administrativ este emis sau adoptat în temeiul legii şi pentru organizarea executării sau executarea în concret a legii, adică el poate fi emis (adoptat) de o autoritate a administraţiei publice sau, în anumite cazuri, de alte autorităţi publice sau persoane împuternicite conform Constituţiei Republicii Moldova şi altor acte legislative (în scopul asigurării executării lor).
6. actul administrativ, ca regulă, se emite sau se adoptă în formă de document juridic scris, dar uneori poate fi exprimat verbal (cum ar fi în relaţiile de serviciu ce apar între conducător şi subalterni, în domeniul militar, etc.) sau prin anumite semne, iar în ultima perioadă se manifestă exprimarea electronică a acestuia.
7. actul administrativ poate fi contestat în ordinea stabilită de lege, în special în instanţele de contencios administrativ.
8. actul administrativ poate genera consecinţe juridice speciale cu caracter jurisdicţional (adică de răspundere), adică în caz de nerespectare a prescripţiilor prevăzute în el survine răspunderea părţii vinovate (ca regulă apare răspunderea disciplinară sau contravenţională).