În procesul activităţii de asigurare a legalităţii şi disciplinei în domeniul administraţiei publice, autorităţile publice, persoanele fizice şi diferite organizaţii folosesc, în limitele legii, următoarele mijloace: controlul, supravegherea administrativă şi reclamarea (dreptul de petiţionare).
Controlul se caracterizează prin faptul că, de regulă, are un caracter universal şi se exercită în toate domeniile administrării. Prin intermediul controlului se stabileşte dacă activitatea autorităţilor administrative şi acţiunile funcţionarilor publici corespund cerinţelor şi normelor de drept. În acelaşi timp, sunt supuse controlului şi acţiunile cetăţenilor şi organizaţiilor care au tangenţe cu domeniul administraţiei publice. Astfel, controlul este chemat să asigure respectarea strictă şi executarea întocmai a legilor şi altor acte normative, respectarea disciplinei de către organele administraţiei publice, funcţionarii publici, de către întreprinderi, societăţi comerciale, instituţii, alte organizaţii şi cetăţeni.
Conform momentului efectuării, controlul poate fi clasificat în următoarele categorii: controlul prealabil (ex-ante), controlul curent şi controlul ulterior (ex-post).
După calitatea celui ce efectuează controlul deosebim controlul extern exercitat de persoane din afară sistemului administraţiei publice (organul legislativ, instanţa de judecată, etc.) şi controlul intern sau administrativ.
După timpul efectuării controlul poate fi planificat sau inopinat.
Supraveghere administrativă reprezintă în esenţa urmărirea permanentă sau sistematică de către autorităţile şi persoanele cu funcţii de răspundere împuternicite pentru aceasta a executării normelor speciale care acţionează în anumite domenii (norme sanitare, fiscale, antiincidiare, regulile circulaţiei rutiere, etc.).supraveghereaadministrativă se efectuează din punct de vedere al legalităţii, dar nu şi a oportunităţii activităţii subiectului supus verificării. De aceea, în cazul supravegherii administrative, spre deosebire de control, nu se admite amestecul în activitatea operativă a subiectului verificat.
Reclamarea (sau dreptul la petiţionare) reprezintă realizarea de către o persoană fizică sau organizaţia nestatală a dreptului lor de a-şi înainta pretenţiile (cererile) faţă de autorităţile şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul administraţiei publice. Acest mijloc de asigurarea a legalităţii şi disciplinei în administraţia publică rezultă din art. 53 al Constituţiei Republicii Moldova (dreptul la petiţionare) conform căruia „cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor, iar organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă". Plus la aceasta, fiecare persoană este în drept, conform art.20 al Constituţiei Republicii Moldova, să se adreseze în justiţie.
Sistemul mijloacelor de asigurare a legalităţii şi disciplinei include următoarele forme de control, supraveghere şi petiţionare:
- controlul formaţiunilor nestatale în domeniul administraţiei publice
- petiţiile cetăţenilor în asigurarea legalităţii şi disciplinei în domeniul administraţiei
publice
- controlul exercitat de Parlamentul Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldovaîn domeniul administraţiei publice
- controlul exercitat de Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, şi Avocaţii Parlamentari în domeniul administraţiei publice
- Controlul (supravegherea) administrativ (ă)
- Controlul judecătoresc în domeniul administraţiei publice