Administrație publică

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, fiind independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei Republicii Moldova.

Conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova Curtea Constituţională exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.Hotărîrile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.

La rândul ei, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.Activitatea ei este reglementată în principal de Legea Curţii de Conturi, nr.261-XVI din5 decembrie 2008.Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

1. formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:

• formarea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a fondurilor de tezaur

public;

• formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;
• utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;
• utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului;
  1. executarea tratatelor interguvernamentale în domeniul economico-financiar;
  2. administrarea şi gestionarea patrimoniului public;
  3. procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;
  4. administrarea şi utilizarea resurselor naturale;
  5. utilizarea resurselor creditare şi valutare ale statului;
  6. ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;
  7. activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;
  8. alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Hotărîrile Curţii de Conturi asupra rapoartelor de audit sunt oficiale şi executorii pentru

toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

Curtea de Conturi, în caz de necesitate, conlucrează cu autorităţile, instituţiile publice, inclusiv organele de drept, în rezolvarea problemelor comune, conducându-se de principiile legalităţii şi neadmiterii amestecului în activitatea lor.Curtea de Conturi, în conformitate cu legea, sesizează organele de drept despre depistarea încălcărilor a căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora.În scopul realizării atribuţiilor sale, Curtea de Conturi este în drept să solicite materialele întocmite de către organele de drept, de control şi de alte autorităţi publice, iar acestea sunt obligate să le prezinte la prima solicitare.

Entităţile auditate şi alte instituţii vizate în hotărîrile Curţii de Conturi sunt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor şi/sau executarea cerinţelor Curţii de Conturi în termenul stabilit de Curtea de Conturi şi să comunice despre măsurile luate.În cazul în care entitatea auditată nu va îndeplini hotărîrea Curţii de Conturi şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic superioare şi alte organe competente.

Instituţia avocatului parlamentar este menită să asigure garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului de către autorităţile publice centrale şi locale, instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiile obşteşti şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.Avocaţii parlamentari contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora şi repunerea în drepturi a omului, contribuie la perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul apărării drepturilor omului şi instruirea juridică a populaţiei. Activitatea avocaţilor parlamentari este reglementată, în temei, prin Legea cu privire la avocaţii parlamentari, nr. 1349-XIII 17 octombrie 1997.

Avocaţii parlamentari examinează cererile privind deciziile sau acţiunile (inacţiunile) autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate, inclusiv asociaţiilor obşteşti şi persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile care, conform opiniei petiţionarului, au încălcat drepturile şi libertăţile sale constituţionale.Nu fac obiectul activităţii avocaţilor parlamentari plângerile al căror mod de examinare este prevăzut de legislaţia de procedură penală, legislaţia de procedură civilă, legislaţia cu privire la contravenţii şi de legislaţia muncii.

În procesul examinării cererii şi controlului, avocatul parlamentar este în drept:

să aibă acces liber la toate autorităţile publice centrale şi locale, să asiste la şedinţele lor, inclusiv la şedinţele organelor colegiale ale acestora;

1. să aibă acces liber în instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţii obşteşti, în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în izolatoare de detenţie provizorie, în unităţi militare, în centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament şi în alte instituţii similare;
2. să solicite şi să primească de la autorităţile publice centrale şi locale, de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile informaţiile, documentele şi materialele necesare pentru exercitarea atribuţiilor;
3. să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate;
4. să primească explicaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra chestiunilor ce urmează a fi elucidate în procesul efectuării controlului;
5. să sesizeze instituţiile de stat respective pentru a efectua investigaţii de expertiză şi a pregăti rapoarte asupra chestiunilor ce urmează a fi examinate;
6. să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile de detenţie, precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţiile necesare;
7. să atragă, la efectuarea vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, specialişti şi experţi independenţi din diferite domenii;
8. să colaboreze cu mijloacele de informare în masă, precum şi cu asociaţiile obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului atât în ţară, cât şi peste hotare.

În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul parlamentar are dreptul la audienţă peste rând la conducători şi la alte persoane cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale organelor de drept, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiilor obşteşti, comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcolilor speciale pentru minori cu devieri de comportament şi ale altor instituţii similare.Persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile sunt obligate să prezinte avocatului parlamentar materialele şi documentele solicitate, oricare altă informaţie, necesare pentru exercitarea atribuţiilor acestuia, în cel mult 10 zile de la data solicitării, dacă în solicitare nu se prevede un alt termen.

În situaţiile în care se constată unele încălcări ale drepturilor petiţionarului, avocatul parlamentar prezintă organului sau persoanei cu funcţii de răspundere respective ale cărei decizii sau acţiuni (inacţiuni) încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale omului un aviz care va conţine recomandări privind măsurile ce urmează a fi luate pentru repunerea imediată în drepturile încălcate a petiţionarului şi încunoştinţează despre aceasta petiţionarul.În cazul în care avocatul parlamentar nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în drept să se adreseze organului superior pentru luarea măsurilor de executare a recomandărilor cuprinse în aviz.Organul sau persoana cu funcţii de răspundere care a primit avizul este obligată să-l examineze în termen de o lună şi să comunice avocatului parlamentar în scris despre măsurile luate.

In baza rezultatelor examinării cererii, avocatul parlamentar, de asemenea, este în drept:

1. să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi constituţionale au fost încălcate;
2. să intervină pe lângă organele corespunzătoare cu un demers pentru intentarea unui proces disciplinar sau penal în privinţa persoanei cu funcţii de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor şi libertăţilor omului;
3. să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în lucru, de încălcare a eticii de serviciu, de tărăgănare şi birocratism.

Avocatul parlamentar încunoştinţează petiţionarul despre măsurile luate.Dacă, în urma examinării cererii, s-a constatat că faptele expuse în ea nu s-au adeverit şi nu au fost încălcate drepturile şi libertăţile constituţionale ale petiţionarului, avocatul parlamentar ia o decizie argumentată privind respingerea cererii.

In baza analizei datelor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor şi în baza rezultatelor examinării cererilor, precum şi în urma efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, avocatul parlamentar este în drept:

1. să prezinte Parlamentului propuneri în vederea perfecţionării legislaţiei în vigoare în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor omului;
2. să remită autorităţilor publice centrale şi locale obiecţiile şi propunerile sale de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor, la îmbunătăţirea activităţii aparatului administrativ.