Pin It

Competenţa jurisdicţională se referă la competenţa de judecare a acţiunilor în contenciosul administrativ de către judecătorii, curţile de apel şi Curtea Supremă de Justiţie.Competenţa jurisdicţională este prevăzută de Legea contenciosului administrativ din 10 februarie 2000 şi Codul de procedură civilă din 30 mai 2003.

Pentru judecarea acţiunilor în contenciosul administrativ, la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie colegii specializate.În curţile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, acţiunile în contenciosul administrativ sunt judecate de complete de judecată sau de judecători desemnaţi de preşedintele instanţei respective.În judecătorii, acţiunile în contenciosul administrativ sunt judecate de judecători desemnaţi de preşedintele instanţei respective.

Acţiunile de contencios administrativ se înaintează în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul sau îşi are sediul pîrîtul, cu excepţia cazurilor când prin lege este stabilită o altă competenţă.În cazul în care se constată că, într-o pricină ce se judecă în instanţa de contencios administrativ, una din pretenţii este de drept comun (cu excepţia cazurilor când prin emiterea actului administrativ contestat s-a cauzat o pagubă materială) instanţa de contencios administrativ emite o încheiere, fără drept de atac, de separare a pretenţiei de drept comun şi de strămutare a acesteia în instanţa competentă.Conflictul de competenţă dintre judecătorii şi colegiile sau completele de contencios administrativ ale curţilor de apel se soluţionează de Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

Competenţa judecătoriilor:

  • Judecătoriile examinează litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului, comunei sau oraşului pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate în mod autonom în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de funcţionarii publici din cadrul organelor şi serviciilor menţionate şi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestează servicii publice.
  • În baza legislaţiei cu privire la administraţia publică locală, judecătoriile soluţionează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local.
  • În baza legislaţiei electorale, judecătoriile soluţionează contestaţiile în materie electorală, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe judecătoreşti.
  • Judecătoriile judecă litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini anumite acte notariale, precum şi verifică legalitatea actelor notariale îndeplinite, cu excepţia cazurilor când între persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul notarial contestat, situaţie în care cauza se examinează în ordinea acţiunii civile.

Competenţa curţilor de apel:

  • Curţile de apel examinează în primă instanţă litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului, municipiului, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate în mod autonom în unitatea administrativ-teritorială respectivă, de serviciile publice desconcentrate, de funcţionarii publici din cadrul organelor şi serviciilor menţionate, precum şi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorităţilor publice, care prestează servicii publice.
  • în baza legislaţiei cu privire la administraţia publică locală, curţile de apel soluţionează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului raional.
  • în afară de litigiile enumerate în alin.(1) şi (2), Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de contencios administrativ, judecă în primă instanţă litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, de autorităţile publice autonome constituite de către autorităţile publice centrale şi de funcţionarii publici din cadrul acestor organe.
  • în condiţiile Codului electoral, Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale cu privire la încălcarea legislaţiei electorale.
  • Verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice centrale ale Găgăuziei ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat.
  • Prin lege, curţilor de apel li se pot atribui spre judecare în primă instanţă şi alte categorii de cauze.
  • Ca instanţe de recurs, curţile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie:

  • Curtea Supremă de Justiţie, în primă instanţă:
    1. exercită controlul asupra legalităţii actelor administrative cu caracter individual adoptate şi/sau emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern, prin care sunt lezate drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, în afara actelor exceptate de la controlul judecătoresc;
    2. verifică legalitatea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii în cazurile prevăzute de lege.
  • Prin lege, Curţii Supreme de Justiţie i se pot atribui spre judecare în primă instanţă şi alte categorii de cauze.
  • Ca instanţă de recurs, Curtea Supremă de Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, precum şi alte recursuri date prin lege în competenţa sa.

în ceea ce priveşte completul de judecată şi temeiurile de recuzare a judecătorului se aplică prevederile Codul de procedură civilă din 30 mai 2003.