Constituţia americană a investit Preşedintele cu întreaga putere executivă, dar nu fost prea explicită în legătură cu continutul acesteia. Astfel, s-a creat posibilitatea ca rolul său să fie periodic redefinit, în funcţie de personalitatea celui în cauză, de raporturile cu Congresul, de o serie întreagă de alţi factori, cum ar fi, de exemplu, cei psihosociali care tind să adauge noi conotaţii preşedinţiei americane.
Este vorba îndeosebi de faptul că instituţia prezidenţială va fi socotită puternică, influentă sau, dimpotrivă, slabă în funcţie de caracteristicile personale (care contează) ale celui care ocupă fotoliul de presedinte. Aceasta se datorează, mai ales, faptului că, spre deosebire de celelalte "puteri" constituţionale, preşedintele este o persoană, precum şi o instituţie, fiind considerat ales de către întreaga naţiune, pe care o reprezintă şi căreia îi exprimă aspiraţiile. În calitatea sa de ales al naţiunii, după o anumită procedură, Preşedintele focalizează întreaga atentie a opiniei publice şi este absolut normal ca publicul să-şi facă despre Preşedinte o imagine care să depăşească cadrul său constituţional. Realităţile americane politice contemporane arată faptul că, în numele acestora, Preşedintele SUA influenţează diplomatic, economic, politic, militar si umanitar şi alte state şi popoare.
Largile puteri executive încredinţate Presedintelui nu înseamnă însă că el ar putea acţiona cu totul discreţionar sau că ar încălca în mod vădit prerogativele celorlalte organisme; puterea având şi ea o limită, determinată de factorii politici extraconstituţionali.
Preşedintele SUA este desemnat prin vot universal (indirect)46 de către un
Colegiu electoral format din mari electori, fiecare stat beneficiind de un număr de delegaţi egal cu cel al congresmenilor aleşi în Forul Suprem Legislativ din partea statului respectiv. Aşadar, acest organism va fi format din 535 electori. Delegaţii sunt aleşi prin vot universal direct.
Interesant este faptul că, fiecare candidat la mandatul de elector face cunoscut, într-un fel sau altul, cărui candidat la preşedintie îi va acorda votul său. Într-un fel, configuraţia Colegiului de electori indică "teoretic" cine va câştiga alegerile prezidenţiale. Acest sistem de votare îl leagă pe Preşedinte de alegători. În acest sens, Preşedintele este ales de popor şi este dator să obţină suportul popular pentru
iniţiativele sale, convingându-l de oportunitatea lor. Astfel, Preşedintele SUA "este o persoană faţă de care poporul american - şi nu numai acesta - are mari aşteptări".47
Mandatul Preşedintelui SUA este de patru ani şi începe în mod oficial la 20 ianuarie, în anul următor alegerilor, prin depunerea de către Preşedintele ales, a Jurământului prevăzut de Constituţie. Prin Amendamentul 22 adus Constituţiei in anul 1951, s-a stabilit regula potrivit căreia "nici o persoană nu va fi aleasă în funcţia de Preşedinte mai mult decât de două ori".48
Preşedintele îşi desemnează un anumit numar de secretari ai unor departamente ale administraţiei care, practic, îi sunt şi consilieri. Aceştia răspund pentru activitatea pe care o desfăşoară doar în faţa Preşedintelui. Preşedintele SUA deţine şi prerogativele specifice unui şef de guvern, deşi o asemenea instituţie nu există în sistemul politic american.
În activitatea sa, Preşedintele SUA dispune de anumite structuri administrative ale preşedinţiei (Cabinete şi Birouri), precum şi de consilieri civili, militari şi un secretariat.
Cabinetul este alcătuit din totalitatea secretarilor din departamente, secretari numiţi de preşedinte cu acordul Senatului însă subordonaţi numai Preşedintelui, care la rândul lui, îi poate îndepărta din funcţie la libera sa apreciere. Secretarii se regăsesc ca simpli auxiliari ai presedintelui, acesta fiind singurul care decide în politica interna şi externă a statului.
Biroul Preşedintelui, denumit şi "Oficiul executiv al Preşedintelui" este un organ creat de stat în 1939 de către Preşedintele Fr.D.Roosevelt şi care s-a dezvoltat sub preşedinţia lui Truman.49 Acest organ este alcătuit din colaboratorii direcţi ai preşedintelui şi cuprinde mai multe servicii şi anume:
- Cancelaria Casei Albe ("White House Office"), care este un cabinet şi un secretariat personal al preşedintelui, cuprinzând 350 colaboratori apropiaţi lui. Acest serviciu cuprinde 19 functionari superiori, numiţi direct de Presedinte, funcţionari care nu sunt de profesie, ci specialişti (consilieri) cu care se consultă Preşedintele în diferite probleme de politică internă şi externă.
Aparatul administrativ al Casei Albe cuprinde apoi funcţionari superiori de profesie, precum şi funcţionari inferiori de profesie, numarul total al acestora este de aproximativ 960. Prin intermediul Cancelariei, Preşedintele ţine legătura cu congresul, cu sefii unor organe centrale administrative, cu presa etc.
- Biroul Bugetului, specializat în executarea lucrărilor privind bugetul federal şi consultat de Preşedinte în deciziile referitoare la întocmirea bugetului şi a programului fiscal, având în jur de 700 angajaţi.
- Consiliul securităţii naţionale ("National Security Conncil"), creat în 1947 şi având atribuţii de elaborare a programului şi politicii militare. Aceasta coordonează activitatea tuturor departamentelor civile şi militare care lucrează în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
- Biroul de dezvoltare politică ("Office of Policy Development"), care a fost introdus de administraţia Reagan. Acest birou efectuează studii şi îl consiliază pe Preşedinte în dezvoltarea unor propuneri legislative, dar activitatea sa a fost mai restrânsă deoarece la vremea respectivă, politica internă s-a axat pe reducerea cheltuielilor bugetare şi de personal.
Alte birouri existente în cadrul acestei structuri sunt:
- Biroul politicii ştiintifice si tehnologice ("Office of Science and Technology
Policy");
- Consiliul calităţii mediului ambiant ("Council of Environment Quality");
- Biroul Administraţiei ("Office of Administration");
- Biroul Reprezentantului Comercial al SUA ("Office of the United States Trade Representative");
- Agenţia centrală de investiţii;
- Consiliul pentru aeronautică şi probleme spaţiale.