În toate timpurile teoria dreptului administrativ s-a lovit de obstacolul reprezentat de cercetarea şi definirea noţiunii de administraţie, lucru valabil şi în cazul Germaniei[1]. Acesta este motivul pentru care şi autorii actuali evită formularea unei definiţii exprese a administraţiei, mărginindu-se la a-i contura elementele de conţinut şi gradul de extensie prin metoda eliminării şi prin definirea trăsăturilor justiţiei şi ale legiferării.
Există totuşi câteva încercări de definire a administraţiei, utilizându-se frecvent tehnica unor definiţii exprimate în termeni pozitivi, cum este cea oferită de Wolff şi Bachof, conform cărora administraţia în sens material reprezintă punerea în aplicare a afacerilor colectivităţii publice şi a membrilor acesteia de către agenţii colectivităţii desemnaţi în acest scop[2].
De asemenea, Profesorul Forsthoff delimitează noţiunea de administraţie publică de alte activităţi cu caracter administrativ precizând că trebuie făcută distincţia între termenul de administraţie în sfera dreptului privat şi a dreptului public.
La rândul său, Profesorul H. Maurer defineşte, în spiritul tradiţional descriptivist, administraţia ca fiind o realitate socială, axată pe interesul public care presupune acţiuni dinamice orientate spre viitor şi hotărâri administrative care sunt măsuri concrete de rezolvare a cazurilor de speţă.
Cu toate acestea opinia majorităţii autorilor este că nu există o declaraţie universal valabilă pentru noţiunea de administraţie.
De remarcat, în comparaţie cu doctrina franceză care vorbeşte despre bazele constituţionale ale administraţiei publice, este, însă, că doctrina germană analizează administraţia separat de reglementările constituţionale. Cu toate acestea concepţia dintre şcoala germană şi cea franceză nu diferă atunci când se evocă sensul structural al administraţiei publice, în ambele doctrine înţelegându-se totalitatea serviciilor care exercită, cu titlu principal, o activitate administrativă[3].
[1] Forsthoff Ernst – Traite de droit administratif allemand, traduit de l’allemand par Michel Fromont, Etablissements Emile Bruylant, Bruxelles, pag. 35
[2] Wolff H.J., Bachof O. – Verwaltungsrecht I, ed. 9, Munich, 1974, pag. 12
[3] Schwarze J. – Droit administratif europeen, vol. I, Office des Publications Officielles des Communautes Europeenes, Bruylant, 1994, pag. 21