În Luxemburg, diviziunea teritorială a Marelui Ducat în 3 arondismente administrative, 12 cantoane şi 126 de municipalităţi formează baza pentru structura în patru nivele a administraţiei publice – statul, arondismentul, cantonul şi municipalitatea. Aici municipalităţile se bucură de un grad considerabil de autoguvernare, iar corporaţiile publice, care sunt independente faţă de stat şi municipalităţi şi cărora le-a fost conferit managementul anumitor probleme administrative, sunt garantate de Constituţie.
În Luxemburg autonomia locală are o veche tradiţie, prima reglementare a autonomiei locale apare în 1843, urmând ca ulterior Constituţia din 1868 să reglementeze pe larg autonomia locală.
Luxemburg va fi primul stat care ratifică Carta europeană a autonomiei locale (1987), şi în acest context va adopta legea comunală din 1988, care reglementează actualul regim al autonomiei locale, consacrând, în acelaşi timp, şi principiul subsidiarităţii.