Activitatea administraţiei se desfăşoară într-o anumită ordine şi în forme regulamentare strict determinate de normele legale
Ansamblul normelor juridice privind formele şi modalităţile specifice de elaborare, punere în executare şi control al actelor administrative precum şi de realizare a operaţiunilor administrative şi tehnico-materiale de către structurile administraţiei publice reprezintă procedura administrativă.
procedura este totalitatea actelor şi formelor, îndeplinite în cadrul activităţii desfăşurate de un organ de jurisdicţie, de executare sau de alt organ de stat.
Astfel, prof. R. Ionescu defineşte procedura administrativă ca fiind forma în care organele administraţiei de stat acţionează pentru organizarea executării în concret a legilor şi a celorlalte acte ale organelor statului emise în realizarea puterii de stat iar într-o altă accepţie ca reprezentând totalitatea normelor juridice care reglementează forma în care se îndeplineşte întreaga activitate a organelor administraţiei de stat.1
În opinia prof. M. Anghene deşi denumită generic „procedura administrativă” aceasta reprezintă numai o parte a procedurii în cadrul aparatului administraţiei de stat şi anume procedura administrativă necontencioasă cuprinzând principiile şi regulile de emitere şi executare a actelor administrative, spre deosebire de procedura folosită pentru soluţionarea de litigii de către organele de jurisdicţie funcţionând în cadrul administraţiei de stat care este o procedură contencioasă, asemănătoare celei folosite de instanţele judecătoreşti.
Codurile de procedură administrativă cuprind, în opinia aceluiaşi autor, reguli de procedură administrative generale care privesc emiterea de acte administrative de către toate organele administraţiei de stat, formele necesare şi condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea elaborării şi executării unei decizii legale, care să asigure şi realizarea optimă a drepturilor şi intereselor cetăţenilor.3
E. Hriţcu, pornind de la formulările utilizate de majoritatea codurilor adoptate de ţările socialiste, defineşte procedura administrativă ca fiind procedura care se desfăşoară în faţa administraţiei de stat, potrivit normelor speciale prevăzute de lege, în scopul asigurării legalităţii, apărării interesului statului şi ocrotirii dreptului cetăţenilor, ale unităţilor de stat şi organizaţiilor obşteşti, încă în faza pregătirii actului administrativ individual.4
Pornind de la dihotomia procedură administrativă contencioasă – procedură administrativă necontencioasă, autoarea relevă: „ … procedura administrativă necontencioasă cuprinde, de obicei, principiile fundamentale specifice administraţiei publice precum şi regulile de elaborare şi executare a actelor administrative, ca forme principale de activitate a autorităţilor administraţiei publice. Totodată, în grija unor specialişti, ea ar putea să includă şi o reglementare mai amplă a dreptului de petiţionare, consacrat constituţional.”
Referindu-se la procedura administrativă contencioasă, aceeaşi autoare relevă că aceasta priveşte controlul jurisdicţional asupra administraţiei publice.