Pentru înţelegerea naturii juridice a funcţiei publice administrative se impune clasificarea acesteia după criterii care disting atât funcţiile publice, cât şi funcţionarii publici.
Bunăoară după natura atribuţiilor care alcătuiesc competenţa unei autorităţi sau instituţii publice, funcţiile publice administrative se clasifică în funcţii publice generale şi funcţii publice specifice.
Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţei lor generale iar funcţiile publice specifice alcătuiesc un ansamblu de atribuţii şi responsabilităţi, cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice pentru realizarea competenţei lor specifice.
După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice se împart în trei categorii, după cum urmează: a) funcţii publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici; b) funcţii publice de conducere; c) funcţii publice de execuţie.
Funcţia de înalt funcţionar public cuprinde funcţiile publice de secretar general şi secretar general adjunct al Guvernului, consilier de stat, secretar general şi secretar general adjunct din cadrul ministerelor şi a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; prefect şi subprefect, secretar general al prefecturii şi secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti, director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.
Funcţia de conducere cuprinde toate atributele ce definesc decizia administrativă şi priveşte actele dispozitive, de organizare, coordonare, îndrumare şi control, emise sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.
Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una din următoarele funcţii publice: a) secretar al municipiului, al sectoarelor municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei; b) director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; c) director executiv şi director executiv adjunct al serviciilor publice decentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale; d) şef de serviciu şi şef de birou.
Funcţiile de conducere pot fi clasificate după nivelul ierarhiei acestora în funcţii de conducere care privesc conducerea autorităţii sau instituţiei publice, în întregul acesteia şi funcţii de conducere a unor structuri interne, din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice iar sub aspectul conţinutului procesului decizional administrativ, acestea se clasifică în funcţii care presupun toate atributele conducerii şi funcţii care vizează anumite elemente ale actului decizional.
Funcţiile publice de execuţie privesc de regulă activităţile faptice fie de pregătire a actelor decizionale, fie de punere în executare a acestora. Funcţiile de execuţie sau operative pot fi clasificate după natura lor în funcţii de administraţie internă şi de specialitate iar după importanţa acestora, la realizarea acţiunii administrative deosebim funcţii de execuţie principale sau auxiliare ori secundare.
Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează: a) superior ca nivel maxim; b) principal; c) asistent; d) debutant.
Un alt criteriu legal de clasificare a funcţiilor publice administrative constă în nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice. După acest criteriu distingem funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a şi funcţii publice din clasa a III-a. Clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalenţă, clasa II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă şi clasa a III priveşte funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale absolvite cu diplomă.
În literatura juridică funcţiile publice au fost clasificate şi după alte criterii. Bunăoară după actul normativ în care sunt prevăzute funcţiile publice se clasifică în funcţii prevăzute de Constituţie, de Statutul funcţionarilor publici şi de legi speciale. După regimul juridic aplicabil funcţiei publice se face distincţie între funcţiile supuse regimului statutar general şi funcţiile supuse unor statute speciale.
Legătura directă a funcţiei publice cu factorul politic delimitează funcţia publică administrativă, în funcţii cu caracter politic şi funcţii profesionale, de specialitate iar după modul de ocupare a funcţiei publice deosebim funcţiile care se ocupă prin numire, alegere, repartizare şi pe baze contractuale.
În fine după gradul de disciplină pe care îl presupune funcţia publică deosebim funcţiile cu caracter militar, funcţiile cu statut special şi funcţiile civile.