Pin It

Comunicarea managerială eficientă este unul dintre instrumentele strategiilor de schimbare a organizaţiei.

În multe dintre organizaţiile din economiile performante se constată în prezent tendinţa de descentralizare a structurii organizaţionale şi trecerea de la cea desfăşurată pe verticală la cea desfăşurată pe orizontală; există tendinţa de adoptare a principiilor TQM (Total Quality Management), a ideii împuternicirii şi implicării angajaţilor şi a lucrului în echipe. Comunicarea internă eficace devine un element cheie al strategiei organizaţiei.

Caracteristicile esenţiale ale acesteia devin astfel: comunicarea trebuie să aibă loc fără încetare şi prin orice mijloace; comunicarea trebuie să funcţioneze la nivel emoţional mai degrabă decât intelectual. Comunicarea managerială include aspecte complexe corelate cu procesul de schimbare nu numai în comunicarea internă, cu angajaţii, ci şi în comunicarea externă, cu furnizorii, investitori, etc.

Comunicarea externă, impune efortul spre dezvoltarea deprinderilor de comunicare managerială între culturi organizaţionale şi naţionale diferite. Se observă schimbări fundamentale în comportarea presei şi a auditoriului organizaţiei:

  • apariţia unor probleme extrem de complexe;
  • nevoia de transparenţă a sistemului de decizii;
  • nevoia de a comunica totul şi imediat;
  • credibilitatea internă şi externă a conducerilor organizaţiilor;
  • nevoia schimbării percepţiei investitorilor faţă de organizaţie;
  • nevoia parteneriatului cu sindicatele.

Există diferenţe între deprindere şi aptitudini: deprinderea poate fi formată, dezvoltată şi perfecţionată; aptitudinea este o abilitate înnăscută.

Managerii trebuie să-şi însuşească anumite deprinderi, comportamente şi tehnici specifice. Tehnicile fundamentale de comunicare, pot fi grupate în:

  • tehnici de recepţionare a mesajelor;
  • tehnici de interpretare a mesajului;
  • tehnici de redare a mesajelor.

Barierele apar în toate modurile de comunicare, dintre care se pot enumera: percepţia, emoţiile, încrederea şi credibilitatea, dificultăţile de ascultare, filtrajul, supraîncărcarea cu informaţii, locul şi timpul, zgomotele şi media selectată. Comunicarea nu poate fi separată de personalitatea oamenilor.