Administrație publică

După cum am arătat, sintagma administraţie publică, în sens material- funcţional, desemnează activităţile prin care se execută legea, fie prin emiterea de acte juridice unilaterale, fie prin organizarea sau prestarea directă de servicii publice.

Activitatea administraţiei publice este o sferă largă şi complexă de acţiuni dintre cele mai diverse. Pentru a se ajunge la un act administrativ este nevoie de o serie întreagă de operaţiuni administrative şi de tehnică administrativă, precum şi de decizie, în sensul larg de opţiune între mai multe posibile căi de urmat. Actul administrativ trebuie adus la îndeplinire, dispozitivul său trebuie transpus în realitate, ceea ce presupune un alt ansamblu de acţiuni. Organizarea şi prestarea directă de servicii publice presupune, de asemenea, o gamă largă de operaţiuni tehnico-administrative şi tehnico-materiale. Dacă operaţiunile tehnico-materiale fac obiectul de studiu al diverselor ştiinţe aplicative, cum sunt ştiinţele inginereşti şi ştiinţele economice, operaţiunile tehnico-administrative se studiază de ştiinţa administraţiei.

Activitatea administraţiei este determinată de competenţa legală. Fiecare autoritate a administraţiei publice are o lege de organizare şi funcţionare ce cuprinde în mod obligatoriu normele de competenţă, care sunt de strictă interpretare. Aceasta înseamnă că administraţia nu poate face decât ceea ce-i permite legea.

Pentru a înţelege relaţia competenţă-activitate, precum şi multitudinea, diversitatea şi complexitatea acţiunilor pe care trebuie să le desfăşoare administraţia, vom lua ca exemplu o autoritate a administraţiei publice locale şi anume consiliul local. Semnificative pentru studiul nostru sunt textele care reglementează competenţa şi procedura de adoptare a hotărârilor consiliului local, cuprinse în Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, republicată In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 20.02.2007.

Potrivit art.36 alin.(2) din lege: (2)Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

1. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
2. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
3. atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
4. atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
5. atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

In continuare, textul detaliază atribuţiile de la fiecare categorie, după cum urmează: la categoria de la lit.a) sunt prevăzute 3 subcategorii; la categoria de la lit.b) sunt prevăzute 6 subcategorii; la categoria de la lit.c) sunt prevăzute 4 subcategorii; la categoria de la lit.d) sunt prevăzute 6 subcategorii; la categoria de la lit.e) sunt prevăzute 3 subcategorii. Pentru a vedea ce înseamnă atribuţiile concrete, vom reproduce integral câte o atribuţie din fiecare categorie. Astfel, din categoria de atribuţii prevăzute la lit. a) menţionăm: aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local; din categoria de atribuţii prevăzute la lit. b) menţionăm: stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; din categoria de atribuţii prevăzute la lit. c) menţionăm: hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; din categoria de atribuţii prevăzute la lit. d) menţionăm: asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;

7.ordinea publică;

8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;

_____________________________ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ - FENOMEN COMPLEX

15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;

17.locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;

18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege; din categoria de atribuţii prevăzute la lit. e) menţionăm: hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

Din cele prezentate rezultă cu prisosinţă că exercitarea atribuţiilor consiliului local necesită un volum impresionant de activităţi de natură tehnică din cele mai variate specialităţi: ştiinţe administrative, ştiinţe juridice, ştiinţe economice, asistenţă socială, medicină, arhitectură şi dezvoltare urbană, statistică şi ştiinţe inginereşti. Aceste activităţi produc diverse rezultate, de la creaţii intelectuale ( de exemplu: diverse regulamente de organizare şi funcţionare, state de funcţii şi de personal, diverse documente şi documentaţii, programe şi proiecte) până la transformări materiale: edificarea de construcţii, realizarea de drumuri şi poduri, furnizarea apei potabile, servicii de salubritate etc.

Potenţialul unei autorităţi sau instituţii a administraţiei publice de a realiza în bune condiţii întregul volum de activităţi necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale se numeşte capacitate administrativă.

Dispoziţiile legale citate demonstrează că natura consiliului local este cea de autoritate deliberativă tipică. Misiunea sa este de natură politico- administrativă, adică el trebuie să rezolve problemele comunităţii pe care o reprezintă prin desfăşurarea unei activităţi decizionale de calitate, subordonată interesului public, în domeniul său de competenţă. Deciziile consiliului local sunt acte administrative unilaterale şi poartă denumirea de hotărâri.

Pentru a arăta de câtă muncă administrativă este nevoie pentru a ajunge la o hotărâre, fundamentată şi legală, a consiliului local şi apoi pentru a o transpune în realitate, vom analiza textele procedurale corespunzătoare din Legea administraţiei publice locale, cuprinse în Secţiunea 3:Funcţionarea consiliului local, art.39-49. Din analiza acestor prevederi legale rezultă că operaţiunile necesare pentru exercitarea prerogativelor de autoritate deliberativă a consiliului local se împart în 3 categorii, în raport cu desfăşurarea şedinţei consiliului local, care este forma de lucru a acestuia, şi anume: operaţiuni anterioare, operaţiuni concomitente şi operaţiuni ulterioare.

Dintre operaţiunile anterioare menţionăm: pregătirea proiectelor de hotărâre, care implică iniţiativa, documentarea, fundamentarea, redactarea proiectelor şi avizarea acestora; întocmirea proiectului ordinii de zi; convocarea şedinţei.

Principalele operaţiuni concomitente sunt: consemnarea prezenţei consilierilor, alegerea preşedintelui de şedinţă, aprobarea ordinii de zi, votarea proiectelor de hotărâre, consemnarea lucrărilor într-un proces-verbal.

In fine, după şedinţă, trebuie semnate şi ştampilate hotărârile adoptate, apoi se comunică hotărârile individuale şi se publică cele cu caracter normativ. Ultima operaţiune este constituirea dosarului şedinţei, care trebuie să conţină toate piesele şi să respecte formalităţile prevăzute de lege.

Conform legii, primarul trebuie să aducă la îndeplinire hotărârile consiliului local. Pentru aceasta trebuie să utilizeze un sistem de urmărire a îndeplinirii hotărârilor şi să ia măsurile necesare în caz de carenţă.

_____________________________ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ - FENOMEN COMPLEX

Exemplul prezentat ne dă doar o idee despre ceea ce înseamnă substanţa administraţiei ca activitate. In realitate, sunt foarte multe detalii importante şi caracteristici specifice activităţii diverselor autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice.