Prin recrutare se înţelege atragerea şi descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante.
In mod tradiţional se acordă o importanţă deosebită mai mult selecţiei decât recrutării. Recrutarea trebuie să aibă prioritate, mai ales dacă se înregistrează o listă de oferte de forţă de muncă având o anumită calificare sau atunci când schimbările demografice transformă piaţa forţei de muncă într-o piaţă a vânzătorilor. Pentru ca o organizaţie să aibă posibilitatea de a alege persoanele cele mai potrivite pentru ocuparea unui post şi pentru a participa la procesul de selecţie, trebuie să aibă în vedere sursele din care urmează să facă recrutarea.
Formarea, recrutarea, promovarea şi perfecţionarea personalului din administraţia publică au o absolută importanţa în asigurarea unei calităţi corespunzatoare a tuturor celor care sunt salariaţi ai autoritaţii administraţiei publice. Este de subliniat faptul ca eficienţa administraţiei depinde în egală măsură de modul cum acest personal este gestionat şi în consecinţă de managementul resurselor umane din administraţia publică. Funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică. Activitatea de recrutare conţine un program alcătuit din patru etape :
- analiza cerinţelor postului vacant;
- întocmirea specificaţiilor aferente activităţii în postul liber;
- cercetarea tuturor posibilităţilor privind locurile unde pot fi găsiţi posibili candidaţi;
- atragerea candidaţilor pentru posturile care urmează a fi ocupate.
Recrutarea funcţionarilor publici nu poate rămâne o simplă operaţie administrativă de atragere pur si simplu a unor resurse de muncă disponibile ce necesită derularea unor activităţi ce vizează o selecţie corespunzătoare a persoanelor interesate de ocuparea posturilor respective în strânsă corelare cu starea actuală a administraţiei publice şi obiectivele ei de perspectivă.
In funcţie de legătura candidaţilor cu organizaţia care intenţionează să facă angajări, recrutarea poate fi :
recrutare din interiorul organizaţiei - reprezintă o forma avantajoasă de recrutare dacă se cunosc calităţile şi potenţialul actualilor angajaţi. Recrutarea internă se realizează prin deplasarea resurselor umane în interiorul structurii organizatorice.
recrutare din exteriorul organizaţiei - apelarea la surse externe de recrutare are loc atunci când o organizaţie se confruntă cu plecări de angajaţi care nu pot fi inlocuiţi din interior sau când are nevoie de angajaţi cu pregătire specială.
Metode de recrutare sunt: anunţuri în ziare, târguri de jo-buri sau căutări pe cont propriu. Un mijloc modern ce cunoaşte o dezvoltare destul de rapidă şi în ţara noastră îl constituie internetul. Tot mai mulţi angajatori îşi prezintă oferta de locuri de muncă, iar tot mai multe persoane accesează site-urile pentru a fi recrutaţi on-line. Anunţul trebuie făcut public astfel încât să ajungă la cunostinţa unui număr cât mai mare de potenţiali candidaţi. Indiferent de mijloacele publicitare folosite, un aspect important îl reprezintă analiza ce trebuie făcută între eficacitatea spontană a anunţului de recrutare şi costul acestuia.
Deasemeni trebuie să se planifice o apariţie repetată a anunţului de recrutare pentu a creşte şansele ca anunţul sa fie citit de persoanele cele mai potrivite.