Tratatul de Aderare Romania — Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, are anexate protocoale care cuprind angajamentele concrete ale Romani ei, de transpunere în practică a întregului acquis comunitar şi prevăd unele decalări ale termenelor de implementare ale unor obligaţii de mediu (până în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, până în anul 2016 pentru depozitele municipale de deşeuri, până în 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate) .
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (2020 — 2030) a fost stabilită prin Hotararea de Guvern nr. 1216 din 4 octombrie 2007 şi reprezinta un proiect comun al Guvernului Romaniei, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, si Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)[1], prin Centrul National pentru Dezvoltare Durabilă. Elementul definitoriu al Strategii Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României este racordarea deplină a României la o nouă filozofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial - cea a dezvoltării durabile.
Strategia a fost concepută astfel încât să ia în considerare condiţiile specifice ale României: pe de o parte, România are de depăşit o serie de decalaje istorice faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene şi, pe de altă parte, România trebuie să aplice, simultan şi în totalitate, noua paradigmă a dezvoltării durabile pe toate palierele vieţii economice şi sociale, în deplină armonie cu imperativele valorificării capitalului natural şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor (Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, http://strategia.ncsd.ro/)
Obiectivele-ţintă şi modalităţile de acţiune la orizonturile de timp 2020 şi 2030, menţionate în Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României (SNDDR), urmăresc strict logica tematică a Strategiei de Dezvoltare Durabilă revizuite a UE din 2006. Ca orientare generală, în SNDDR se vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:
- Orizont 2013: încorporarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile, conform exigenţelor UE, în ansamblul programelor şi politicilor publice ale Romaniei;
- Orizont 2020: atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27 în ceea ce priveşte indicatorii dezvoltării durabile;
- Orizont 2030: apropierea semnificativă a României de nivelul mediu (referire la anul 2006) al ţărilor membre ale UE, din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Problemele şi preocupările specifice, care ţin de aplicarea preceptelor dezvoltării durabile în România, nu se regăsesc în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă revizuită a Uniunii Europene, pentru simplul motiv că provocările respective au fost depăşite de ţările dezvoltate ale UE cu decenii în urmă. Însă, în cazul României, există indicatori din domenii diverse (agricultură, infrastructură de transport şi de utilităţi publice, piaţa şi productivitatea muncii, sănătate etc.) care încă plasează ţara noastră, pe un nivel inferior faţă de majoritatea statelor membre ale UE. În Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2020 -2030 se analizează pe larg riscurile şi vulnerabilităţile provocate de factori endogeni (actorii politici, îmbătrânirea demografică, neîncrederea în actul de justiţie, cooperarea ineficientă a mediilor public şi privat, capacitate limitată de prognozare a unor fenomene meteorologice extreme etc.) şi exogeni (accentuarea fenomenului migraţiei externe, incertitudini cu privire la
atitudinea investitorilor străini, turbulenţe financiare internaţionale), pentru că acestea pot perturba realizarea obiectivelor identificate.
Dintre problemele şi preocupările specifice situaţiei din România, în SNDDR sunt menţionate:
- creşterea sustenabilă (prin transformări structurale şi echilibre macroeconomice);
- dezvoltarea regională şi acţiunea locală, cu accent pe problematica specifică dezvoltării rurale;
- amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială;
- dimensiunea culturală a dezvoltării durabile;
- creşterea capacităţii administrative şi a calităţii şi eficienţei serviciilor publice etc.
SNDDR recomandă, spre luarea în considerare de către Guvernul României, următoarele măsuri:
- aderarea Consiliului Consultativ privind implementarea SNDDR, la reţeaua UE a Consiliilor Consultative Europene pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă (European Environmental and Sustainable Development Councils - EEAC);
- crearea, în componenţa Guvernului României, a unei instituţii specializate (eventual sub forma unui Institut Naţional de Planificare Strategică) pentru elaborarea şi urmărirea strategiilor de dezvoltare economică şi socială a României, în corelare cu capacitatea de suport a capitalului natural pe termen mediu şi lung, coordonarea programelor sectoriale interdependente şi asigurarea coerenţei programelor guvernamentale şi a celor cu finanţare comunitară;
- crearea unui Minister al Energiei şi Resurselor şi reexaminarea funcţionalităţii mecanismelor de reglementare şi agenţiilor specializate în condiţii de transparenţă, conform politicilor şi practicii UE;
pregătirea, în regim prioritar, a unei strategii pe termen lung privind evoluţiile demografice şi migraţia, ca element de referinţă pentru revizuirea realistă a programelor sectoriale; ajustarea corespunzătoare a strategiilor privind resursele umane, educaţia şi formarea profesională, sănătatea publică.
[1] În perioada 1997-1999, cu asistenţă din partea Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), a fost elaborată pentru prima dată în România o Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Aceasta a fost definitivată în urma unui mare număr de contribuţii, adoptată ca document oficial al Guvernului României. Deşi impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel naţional a fost relativ restrâns, Strategia a oferit cadrul conceptual şi metodologia de consultare a factorilor interesaţi pentru implementarea cu succes a programului Agenda Locală 21 într-un număr de circa 40 municipalităţi şi judeţe (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2020 -2030, 2008).