Agenda Locala 21 (AL21) s-a constituit în anul 1992, ca o iniţiativă a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Summitul Pământului) de la Rio de Janeiro şi reprezintă baza şi planul de acţiune ale conceptului de DD. Naţiunile care şi-au luat anjamentul de a lua parte la Agenda 21 sunt monitorizate de Comisia Internaţională pentru Dezvoltare Durabilă şi sunt încurajate să promoveze Agenda 21 la nivel local şi regional în cadrul proprilor ţări. În cadrul Summitului Pământului de la Rio de Janeiro, Naţiunile Unite au convenit ca punctul de pornire pentru realizarea unei dezvoltării durabile se află la nivel local (2/3 din cele 2 500 de obiective de acţiune ale Agendei 21 se adresează consiliilor locale). Fiecare autoritate locală trebuie să îşi conceapă propria strategie, în urma discuţiilor purtate cu cetăţenii asupra problemelor de interes major (http://www.ncsd.ro/local_agenda_21_ro.html). Agenda 21 oferă un cadru pentru abordarea problemelor sociale şi de mediu precum poluarea aerului, a apei şi solului, defrişările, pierderea biodiversităţii, sănătatea, tendinţele demografice, sărăcia, consumul de energie, problemele legate de producţia şi transportul deşeurilor. Dupa Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, campanii de succes Agenda Locala 21 s-au derulat în Bolivia, China, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria iar România este şi ea considerată drept un exemplu de succes în implementarea Agendei Locale 21.
O Agendă Locală 21 ideală ar trebui să fie rezultatul participării administraţiei locale şi al populaţiei (inclusiv a femeilor şi a tinerilor), a ONG-urilor şi a actorilor economici locali, ceea ce va permite cunoaşterea reciprocă a tuturor partenerilor. Gândirea şi elaborarea unui document de acest tip ar trebui să fie (şi chiar este, în cele mai multe cazuri) un proces de planificare şi de discuţii de durată, care să urmărească o linie integratoare, cuprinzând aşadar aspecte de ordin ecologic, economic şi social.
Obiectivul unei Agende Locale 21 este reprezentat de realizarea unui program de acţiune, asupra căruia toţi participaţii să fie de acord (consens) şi care să se orienteze după principiul dezvoltării durabile. Agenda Locală 21 reprezintă, până în prezent, cel mai de succes proiect în transpunerea conceptului de "dezvoltare durabilă".
Agenda Locală 21 în România
În etapa pilot (2000 - 2003), Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), ca agenţie de implementare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), împreuna cu Capacity 21 (are ca scop susţinerea/asistarea statelor în curs de dezvoltare în vederea construrii capacităţii acestora de a integra principiile Agendei 21 în politicile naţional de dezvoltare, www.capacity.undp.org/) şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a trecut la implementarea Agendei Locale 21 pentru nouă oraşe pilot din România: Baia Mare, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş. Principalul obiectiv atins în cadrul etapei pilot a fost stabilirea metodologiei, în conformitate cu care au fost redactate agendele locale în toate oraşele participante; experienţa acumulata a dus la creşterea eficacităţii implementării Agendei Locale 21, contribuind la consolidarea capacităţii autorităţilor locale de a adopta principiile dezvoltării durabile în cadrul strategiilor locale.
În etapa a doua (2003 - 2004) proiectul Agenda Locală 21 a fost extins în alte 13 localităţi (inclusiv oraşe mici): Fălticeni, Vatra Dornei, Arad, Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Câmpina, Târgu Jiu, Târgovişte, Piteşti, Slatina, Bolintin Vale şi Zimnicea.
Până în anul 2005, Agenda Locală 21 a mai continuat în oraşul Borsec, în municipiile Braşov şi Bistriţa, precum şi în judeţul Mureş, acestea realizându-şi propriile planuri locale pentru dezvoltare durabilă. Principala "inovaţie" adusă proiectului în această etapă fost extinderea sa la nivel de judeţ prin cooperarea cu Prefectura Judeţului Mureş. Totodată, în 2005, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) a adaugat o noua dimensiune proiectului Agenda Locală 21, derulând parteneriatul cu Agenţia Canadiană pentru Dezvoltare Internaţională, cu scopul introducerii în România a practicii de evaluare integrată de mediu. Parteneriatul a avut rezultate concrete, precum organizarea unui curs de training în practici de evaluare integrată de mediu (beneficiari 19 ONG-uri, instituţii din administraţia locală şi companii private).
Pe parcursul anilor 2005 şi 2006, scopul derulării proiectului Agenda Locală 21 a fost acela de a continua consolidarea capacităţii instituţionale în ceea ce priveşte adoptarea şi introducerea pricipiilor de dezvoltare durabilă în cadrul strategiilor de dezvoltare a localităţilor şi judeţelor. Astfel, două municipii (Constanţa şi Medgidia) şi un oraş (Gura Humorului) si-au realizat propriile planuri locale pentru dezvoltare durabilă. Un element nou al acestei etape a fost suportul oferit de PNUD şi CNDD autorităţilor locale pentru pregatirea documentelor în vederea concesionării sistemului de aprovizionare cu apă şi de tratare a apelor reziduale din municipiul Medgidia.
Între anii 2006 şi 2008, procesul de introducere a dimensiunii de dezvoltare durabilă în cadrul activităţilor autorităţilor locale a continuat, proiectul Agenda Locală 21 încurajând participarea entităţilor teritoriale cu valori scăzute la indicatorii de dezvoltare, în special în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Centru şi Sud-Est (judeţele Alba, Neamţ şi Tulcea), în municipiile Alba-Iulia, Tulcea şi în oraşele Ovidiu şi Babadag. Elementul de noutate pentru această etapă îl reprezintă implementarea proiectului Agenda Locală 21 în arealul rural al ţării (comuna Fălciu, jud. Valsui şi comuna Miahail Kogălniceanu, jud. Constanţa). Dupa aderarea României la Uniunea Europeană, proiectele din cadrul Agendei Locale 21 au devenit eligibile pentru finanţare din Fondurile Structurale ale UE; totodată, în cadrul proiectului Agenda Locală 21 au fost atrase fonduri suplimentare de la Ministerul Dezvoltării.
În perioada 2009-2010, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă a oferit consultanţă administraţiilor locale care au implementat Agenda Locala 21. Ca urmare a procedurilor standard de implementare, cele trei documente esenţiale pentru implementarea Agendei Locale 21 au fost finalizate în toate entităţile teritoriale menţionate: Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă, Planul Local de Acţiune şi Portofoliile de proiecte prioritare. (Sursa: http://www.ncsd.ro/documents_local_agenda_21_ro.html http://www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/agenda.htm).