Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 470

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 481

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 492

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 496

Deprecated: preg_match(): Passing null to parameter #2 ($subject) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 500

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 503

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 506

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 524

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 470

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 481

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 492

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 496

Deprecated: preg_match(): Passing null to parameter #2 ($subject) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 500

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 503

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 506

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 524

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 470

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 481

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 492

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 496

Deprecated: preg_match(): Passing null to parameter #2 ($subject) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 500

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 503

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 506

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 524

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 470

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 481

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 492

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 496

Deprecated: preg_match(): Passing null to parameter #2 ($subject) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 500

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 503

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 506

Deprecated: stripos(): Passing null to parameter #1 ($haystack) of type string is deprecated in /home/topfilme/public_html/libraries/vendor/joomla/application/src/Web/WebClient.php on line 524
Pin It

Acţionând prin intermediul reprezentanţilor săi aleşi în modul cuvenit în Dieta Naţională, poporul japonez s-a hotărât să asigure pentru el şi pentru posteritate roadele obţinute în colaborare paşnică cu alte naţiuni şi binefacerea libertăţii pentru toate ţările, împiedicând totodată ca dezastrul războiului să se mai producă din nou prin acţiunea cârmuirii (statului). Aprobând prezenta Constituţie, el proclamă că suveranitatea aparţine poporului. În mod incontestabil, guvernul este depozitarul încrederii poporului; autoritatea sa emană de la popor, puterile sale sunt exercitate prin reprezentanţi şi rezultatele binefacerilor sale sunt culese de către popor. Acesta este principiul universal acceptat de omenire, pe care se întemeiază, de asemenea, prezenta Constituţie. Poporul japonez respinge, prin urmare, orice texte constituţionale, orice legi şi reglementări, precum şi orice ordonanţe care ar fi contrare constituţiei.

Însufleţit de dorinţa arzătoare de pace perpetuă şi profund conştient de idealul nobil care domină relaţiile reciproce între oameni, poporul japonez s-a hotărât să îşi menţină securitatea şi existenţa sa încrezător în justiţie şi în bună voinţa tuturor naţiunilor care iubesc pacea. El aspiră să ocupe un loc demn în societatea umană care se străduieşte să asigure pacea şi să înlăture pentru totdeauna, pe pământ, tirania şi servitudinea, opresiunea şi restricţiile. El crede în mod ferm că nici o naţiune nu poate fi lipsită de dreptul de a se elibera de orice asuprire, precum şi de sărăcie, pentru a se bucura de o viaţă paşnică.

Poporul japonez este convins că nici un popor nu trebuie să urmărească propriul interes şi să nesocotească pe cel altora şi că orice naţiune este obligată să se conformeze principiilor moralităţii politice universale, dacă doreşte să-şi menţină suveranitatea şi să întreţină raporturi cu alte naţiuni pe picior de egalitate.

Poporul japonez se angajează prin toată demnitatea sa naţională să realizeze în mod corect aceste idealuri şi scopuri nobile.

Capitolul I. Despre Împărat.

Articolul 1

împăratul este simbolul Japoniei, precum şi al unităţii naţionale. Această poziţie rezultă din voinţa generală a poporului japonez sau, cu alte cuvinte, în suveranitate.

Articolul 2

Tronul este ereditar. Succesiunea lui va fi reglementată în virtutea dispoziţiilor Codului familiei

imperiale votată de Dietă.

Articolul 3

Orice acte în probleme de stat îndeplinite de împărat necesită avizul şi aprobarea Cabinetului ministerial care devine prin aceasta, responsabil.

Articolul 4

Împăratul nu poate să îndeplinească decât acele acte în materie de stat care sunt prevăzute de prezenta Constituţie; el nu are nici o atribuţie în materie de guvernare.

El poate să delege, urmând dispoziţiile legii, actele în probleme de stat.

Articolul 5

Dacă, în virtutea dispoziţiilor Codului familiei imperiale, va fi constituită regenţa, regentul îndeplineşte actele în probleme de stat în numele Împăratului. În acest caz sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la alineatul 1 al articolului precedent.

Articolul 6

Împăratul numeşte pe Primul ministru după desemnarea acestuia de către Dietă. El numeşte Preşedintele Curţii Supreme după ce acesta va fi fost desemnat de către Cabinet. Articolul 7

În conformitate cu avizul şi aprobarea Cabinetului, Împăratul îndeplineşte, în numele poporului, următoarele acte în probleme de stat:

                                           Promulgarea          revizuirii Constituţiei, legilor, decretelor şi tratatelor;

                                           Convocarea            Dietei;

                                          Dizolvarea  Camerei Reprezentanţilor;

                                           Proclamarea           alegerilor generale a membrilor Dietei;

                                           Atestarea    numirii sau revocării miniştrilor şi altor funcţionari publici prevăzuţi de lege, precum şi a deplinelor puteri şi scrisorilor de acreditare ale ambasadorilor şi miniştrilor plenipotenţiari;

                                          Acordarea  amnistiei generale sau speciale, atenuarea pedepselor, exonerarea de executare a pedepsei şi reabilitarea;

                                          Decernarea distincţiilor;

                                          Atestarea    ratificării şi altor documente diplomatice prevăzute de lege;

                                 Primirea         ambasadorilor şi miniştrilor străini;

                                          Exercitarea actelor ceremoniale.

Articolul 8

Fără autorizarea Dietei, nici un bun al familiei imperiale nu poate fi înstrăinat, nici primit de ea, tot aşa precum nici o donaţie nu poate fi făcută de această familie.

Capitolul II - Renunţarea la război Articolul 9

Dorind în mod sincer pacea internaţională întemeiată pe justiţie şi ordine, poporul japonez renunţă pentru totdeauna la război ca drept suveran al naţiunii, ca şi la folosirea ameninţării sau armelor ca mijloc de soluţionare a conflictelor internaţionale.

Pentru atingerea scopului prevăzut la alineatul precedent, el renunţă la toate forţele armate terestre, navale şi aeriene ca şi la orice potenţial de război. Dreptul de beligeranţă al statului nu poate fi admis.

Capitolul III - Drepturi şi îndatoriri ale poporului Articolul 10

Condiţiile cerute pentru a avea naţionalitatea japoneză vor fi stabilite prin lege.

Articolul 11

Nici un cetăţean nu poate fi împiedicat să se bucure de drepturile fundamentale ale omului. Acelea care sunt garantate prin prezenta Constituţie sunt acordate cetăţenilor, prezenţi şi viitori, ca drepturi eterne

şi inviolabile.

Articolul 12

Libertăţile şi drepturile garantate cetăţenilor prin prezenta Constituţie trebuie să fie menţinute prin eforturile lor constante. Cetăţenii nu trebuie să abuzeze de ele; ei sunt obligaţi să se folosească de ele întotdeauna în vederea binelui public.

Articolul 13

Orice cetăţean este respectat ca persoană. Drepturile sale la viaţă, la libertate şi la urmărirea fericirii trebuie să fie avute în vedere în cel mai înalt grad în legislaţie şi în celelalte acte guvernamentale, cu condiţia ca aceasta să nu contrazică binele public.

Articolul 14

Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Nici o discriminare bazată pe rasă, credinţă, sex, stare socială sau origine familială nu poate fi admisă în raporturile politice, economice şi sociale.

Titlurile de nobleţe nu sunt recunoscute.

Decernarea distincţiilor, decoraţiilor sau altor titluri de onoare nu poate fi însoţită de nici un privilegiu. Decernarea oricăror titluri de onoare nu este valabilă decât până la moartea celui care este în prezent beneficiarul, sau va fi în viitor.

Articolul 15

Orice cetăţean are dreptul inalienabil de a alege funcţionarii publici şi de a-i revoca.

Toţi funcţionarii publici sunt în serviciul naţiunii, şi nu ai unei părţi a acesteia.

Este garantat votul universal al persoanelor majore cu privire la alegerea funcţionarilor publici.

In toate alegerile secretul votului este inviolabil. Alegătorul nu va fi responsabil pentru alegerea sa, nici în mod public, nici în particular.

Articolul 16

Fiecare persoană are dreptul de a se adresa cu petiţii, în mod paşnic, pentru repararea pagubelor suferite, pentru revocarea funcţionarilor publici, pentru elaborarea, abrogarea sau îmbunătăţirea legilor, decretelor sau regulamentelor, precum şi în alte domenii. Nimeni nu poate fi discriminat în vreun fel, indiferent de motivul exercitării acestui drept.

Articolul 17

Orice persoană poate să ceară repararea pagubelor pe care le-a suferit datorită faptei ilicite a funcţionarilor publici, ale statului sau colectivităţilor publice, în temeiul dispoziţiilor legii.

Articolul 18

Nimeni nu este ţinut în sclavie. Orice servitudine involuntară, de orice fel, este de asemenea interzisă, cu excepţia sancţiunii penale.

Articolul 19’

Libertăţile de gândire şi de conştiinţă sunt inviolabile.

Articolul 20

Libertatea credinţei religioase este garantată fiecărei persoane. Nici o grupare religioasă nu poate fi privilegiată de stat, şi cu atât mai puţin să exercite puterea politică.

Nimeni nu este constrâns să participe la acte, ceremonii, la culte sau manifestaţii de ordin religios.

Statului şi organelor sale nu le este permis să organizeze învăţământ religios, nici să exercite alte activităţi religioase.

Articolul 21

Libertăţile de întrunire, asociere, opinie, a presei şi de exprimare în orice alt mod sunt garantate.

Nici o cenzură nu este permisă. Secretul corespondenţei este inviolabil.

Articolul 22

Orice persoană beneficiază de libertatea domiciliului, de libertatea de a pleca şi a reveni şi de a-şi alege profesia, în limitele în care nu dăunează binelui public.

Libertatea permisă tuturor cetăţenilor de a se stabili în străinătate sau de a renunţa la naţionalitatea lor este inviolabilă.

Articolul 23

Libertatea academică este garantată.

Articolul 24

Căsătoria nu poate fi întemeiată decât pe consimţământul celor două sexe. Legătura conjugală trebuie să fie menţinută prin sprijinul reciproc între soţi, întemeiat pe egalitatea drepturilor lor.

În ce priveşte alegerea soţului, drepturile patrimoniale, succesiunile, alegerea domiciliului, divorţul şi alte probleme privitoare la căsătorie şi la familie, vor fi promulgate legi care vor ţine seama de respectul demnităţii individuale, precum şi de egalitatea esenţială a celor două sexe.

Articolul 25

Orice cetăţean are dreptul să se bucure de viaţă, menţinându-şi un minim de sănătate şi de cultură.

Naţiunea se va strădui să promoveze şi să perfecţioneze sistemul asigurărilor sociale, al securităţii sociale şi al sănătăţii publice, în toate domeniile vieţii.

Articolul 26

Orice persoană are dreptul să primească o educaţie egală, potrivit capacităţii sale, conformându- se reglementărilor legale.

Orice persoană este obligată, respectând dispoziţiile legii, să asigure o educaţie de bază copiilor care sunt sub protecţia sa. Educaţia obligatorie este gratuită.

Articolul 27

Orice cetăţean are dreptul şi obligaţia să muncească.

Nivelurile salariilor, duratei muncii, repausului şi alte condiţii de muncă vor fi stabilite prin lege.

Exploatarea copiilor este interzisă.

Articolul 28

Dreptul de a se asocia, precum şi acela de a negocia şi de a acţiona în mod colectiv sunt garantate muncitorilor.

Articolul 29

Dreptul de proprietate este inviolabil.

Acest drept este stabilit prin lege în conformitate cu bunăstarea publică.

Proprietatea privată poate fi destinată utilităţii publice, sub condiţia unei despăgubiri juste.

Articolul 30

Toţi cetăţenii sunt obligaţi să plătească impozitele prevăzute de lege.

Articolul 31

Nimeni nu poate fi privat de viaţă, nici de libertate, şi nimănui nu-i pot fi impuse pedepse penale, dacă aceasta nu este în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

Articolul 32

Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul său de a fi judecat în faţa unui tribunal.

Articolul 33

Nimeni nu poate fi arestat fără un mandat de arestare emis de o autoritate judiciară competentă, care să prevadă în mod explicit infracţiunea imputabilă acestei persoane, cu excepţia cazurilor de flagrant delict.

Articolul 34

Nimeni nu poate fi arestat sau deţinut fără ca să fie informat de îndată asupra motivului reţinerii sale şi fără să-i fi fost acordat dreptul de a recurge imediat la un apărător. Nimeni nu poate fi reţinut fără un motiv legal; la solicitarea celui în cauză, motivul trebuie să-i fie explicat fără întârziere în şedinţă publică sau în prezenţa persoanei interesate şi a apărătorului său.

Articolul 35

Dreptul acordat oricărei persoane prin care domiciliul său, actele sale şi bunurile sale sunt asigurate împotriva pătrunderii pe nedrept, cercetării şi sechestrului nu poate fi tulburat fără un mandat emis corespunzător, care să precizeze în mod explicit locul cercetării şi obiectele de sechestrat, excepţie constituind-o cazul prevăzut de art.33.

Cercetarea sau sechestrul trebuie să fie efectuate în baza unui mandat separat, care să fi fost emis de autoritatea judiciară competentă.

Articolul 36

Aplicarea de tratamente inumane de către agenţii publici şi orice pedepse crude sunt absolut interzise.

Articolul 37

In orice cauză penală, acuzatul are dreptul să fie judecat fără întârziere de către un tribunal imparţial, în şedinţă publică.

Acuzatului i se acordă o posibilitate reală pentru a interoga martorii, precum şi dreptul de a obţine martori, în baza chemării obligatorii a acestora, care se exercită pe cheltuiala statului.

In toate cazurile acuzatul poate avea un apărător competent. Dacă el însuşi este în imposibilitate de a-şi găsi un apărător, acesta îi va fi asigurat de către stat.

Articolul 38

Nimeni nu poate fi silit să depună mărturie împotriva propriului său interes.

Declaraţia (mărturia) făcută sub constrângere, tortură sau ameniţare, precum şi aceea care a fost făcută ca urmare a unei arestări sau deţineri nelegitime prelungite nu pot fi admise ca probe.

Nimeni nu poate fi condamnat sau să i se impună o pedeapsă penală, dacă declaraţia sa constituie singura probă împotriva sa.

Articolul 39

Nimănui nu-i poate fi imputat un fapt penal care a fost licit atunci când a fost înfăptuit sau dacă a fost deja recunoscut ca nevinovat. Nimeni nu poate fi tras la răspundere penală de două ori pentru unul şi acelaşi fapt.

Articolul 40

Orice persoană poate cere o despăgubire din partea statului, conform dispoziţiilor legii, după ce a fost arestată sau deţinută, dacă ea a fost considerată nevinovată.

Capitolul IV - Dieta

Articolul 41

Dieta este organul suprem al puterii de stat; ea constituie unicul organ legislativ al statului.

Articolul 42

Dieta se compune din două Camere: Camera Reprezentanţilor şi Camera Consilierilor.

Articolul 43

Fiecare dintre cele două Camere este alcătuită din membri aleşi, care reprezintă naţiunea.

Articolul 44

Condiţiile cerute pentru a fi membru al fiecărei Camere sau electoratul său sunt stabilite prin lege. Totodată, nici o discriminare întemeiată pe rasă, credinţă, sex, stare socială, origine familială, educaţie,

avere sau venituri nu poate fi admisă.

Articolul 45

Durata mandatului membrilor Camerei Reprezentanţilor este de patru ani. În caz de dizolvare a acestei Camere, el va lua totuşi sfârşit înaintea expirării acestui termen.

Articolul 46

Durata mandatului membrilor Camerei Consilierilor este de şase ani. Jumătate din membrii săi sunt reînnoiţi la fiecare trei ani.

Articolul 47

Circumscripţiile, modul de scrutin şi alte probleme privitoare la alegerea membrilor celor două Camere sunt determinate prin lege.

Articolul 48

Nimeni nu poate să facă parte în acelaşi timp din cele două Camere.

Articolul 49

Membrii celor două Camere primesc de la Ministerul Finanţelor (Trezorerie), conform legii, o indemnizaţie de nivel corespunzător.

Articolul 50

Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, nici un membru al celor două Camere nu poate fi arestat în timpul duratei sesiunii. Orice membru arestat în afara sesiunii trebuie să fie eliberat în timpul duratei sesiunilor, la cererea Camerei căreia îi aparţine.

Articolul 51

Nici un membru al vreuneia din cele două Camere nu este responsabil, în afară de Dietă, pentru cuvintele sale, susţinerile sau voturile sale exercitate în adunare.

Articolul 52

Sesiunea ordinară a Dietei este convocată odată pe an.

Articolul 53

Cabinetul poate să determine convocarea Dietei în sesiune extraordinară. În cazul în care cel puţin de o pătrime dintre membrii componenţi ai unei Camere solicită, Cabinetul trebuie să decidă convocarea.

Articolul 54

În caz de dizolvare a Camerei Reprezentanţilor, alegerile generale pentru membrii Camerei Reprezentanţilor vor avea loc în 40 de zile de la dizolvare, Dieta trebuind să fie convocată în 30 de zile de la alegeri.

Dacă este dizolvată Camera Reprezentanţilor, cea a Consilierilor va fi închisă în acelaşi timp. Cu toate acestea, Cabinetul va putea cere reunirea urgentă a Camerei Consilierilor, dacă o cer interese de stat.

Măsurile luate pentru reunirea urgentă prevăzută la paragraful final al alineatului precedent fiind provizorii, ele vor deveni inoperante dacă acceptul Camerei Reprezentanţilor nu va fi fost acordat într- un termen de 10 zile de la deschiderea următoarei sesiuni.

Articolul 55

Fiecare dintre cele două Camere este propriul său judecător de contencios în ce priveşte calitatea membrilor săi. Pentru a pronunţa decăderea din calitatea de membru, aceasta trebuie să fie votată cu o majoritate de cel puţin două treimi dintre membrii prezenţi (ai Camerei respective - n.t.).

Articolul 56

Nici una dintre Camere nu va putea ţine o şedinţă, nici să voteze valabil, fără ca să fie prezenţi cel puţin o treime dintre membrii care o compun.

Toate problemele trebuie să fie votate cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi în fiecare din cele două Camere, cu excepţia situaţiilor în care prin prezenta Constituţie ar fi stabilite dispoziţii contrare. În caz de egalitate a voturilor, Preşedintele are votul preponderent. Articolul 57

Şedinţele celor două Camere sunt publice. Totuşi, vor putea fi ţinute şedinţe închise, fără participare publică, dacă acest lucru se va stabili printr-o hotărâre adoptată cu majoritatea de cel puţin două treimi a membrilor prezenţi.

Cele două Camere sunt obligate să păstreze procesele verbale ale şedinţelor şi să le publice, cu excepţia acelora care se referă la şedinţele nepublice, care trebuie să fie păstrate în mod special. Procesele verbale ale şedinţelor publice vor fi distribuite publicului. La cererea unei cincimi dintre membrii prezenţi, în rezumatul (procesul verbal) şedinţei se va specifica, nominal, votul fiecărui membru al Camerei.

Articolul 58

Fiecare dintre cele două Camere îşi alege Preşedintele şi biroul.

Fiecare dintre ele poate să-şi stabilească regulamentul privind şedinţele, procedurile şi disciplina interioară. Ele pot, de asemenea, să sancţioneze pe membrii care au încălcat ordinea interioară a Camerei. Cu toate acestea, hotărârea nu va putea fi luată decât cu o majoritate de cel puţin două treimi din membrii prezenţi.

Articolul 59

Un proiect sau o propunere nu va căpăta putere de lege decât după ce textul va fi fost adoptat de cele două Camere, cu excepţia cazurilor contrare prevăzute de prezenta Constituţie.

Un proiect sau o propunere de lege care a fost adoptată de Camera Reprezentanţilor, dar care a fost respins de Camera Consilierilor, va avea putere de lege dacă Camera Reprezentanţilor o va fi adoptat din nou cu o majoritate de cel puţin două treimi dintre membrii prezenţi.

În pofida dispoziţiilor menţionate în alineatul precedent, Camera Reprezentanţilor va putea să ceară convocarea unei comisii mixte a celor două Camere, urmând regulile prevăzute de lege.

În situaţia în care Camera Consilierilor nu se pronunţă într-un termen de 60 de zile, scăzându-se termenul de amânare a Dietei, asupra proiectului sau propunerii adoptate de Camera Reprezentanţilor care i-a fost transmis, Camera Reprezentanţilor poate să-l considere respins de către cealaltă Cameră.

Articolul 60

Proiectul de buget trebuie să fie prezentat cu prioritate Camerei Reprezentanţilor.

Hotărârea luată de Camera Reprezentanţilor în probleme bugetare se consideră adoptată de Dietă în totalitatea sa, dacă cele două Camere nu au reuşit să ajungă la un acord, cu toate că au organizat, în termeni legali, o comisie mixtă a celor două Camere, în cazul unei hotărâri a Camerei Consilierilor, diferită de cea a celeilalte Camere, ori dacă, Camera Consilierilor, după ce va fi fost primit proiectul de buget adoptat de Camera Reprezentanţilor nu s-a pronunţat în termen de 30 de zile, scăzându-se termenul de amânare a Dietei.

Articolul 61

Dispoziţiile prevăzute la alineatul 2 al articolului precedent sunt aplicabile şi în cazul aprobării Dietei pentru încheierea tratatelor internaţionale.

Articolul 62

Fiecare dintre cele două Camere poate să procedeze la anchete asupra acţiunilor guvernamentale şi, în acest scop, îi este permis să solicite prezentarea unor martori şi a depoziţiilor lor, ca şi prezentarea unor documente utile.

Articolul 63

Primul ministru şi ceilalţi miniştri pot participa la şedinţele Camerelor pentru a lua cuvântul asupra problemelor discutate, chiar dacă ei nu au calitatea de parlamentar nici în una nici în cealaltă dintre cele două Camere. Ei sunt ţinuţi să asiste, în cazurile în care sunt solicitaţi, să dea răspunuri sau explicaţii.

Articolul 64

În cadrul Dietei se crează un tribunal de acuzare, compus din câţiva membri ai celor două Camere, a cărui funcţie este de a judeca magistraţii urmăriţi în vederea revocării lor.

În materie de acuzare, legea determină procedura.

Capitolul V - Cabinetul Articolul 65

Puterea executivă aparţine Cabinetului ministerial.

Articolul 66

Cabinetul se compune, potrivit legii, din Primul ministru - şeful Cabinetului - şi alţi miniştri. Cabinetul răspunde în mod colectiv înaintea Dietei de modul în care exercită puterea executivă.

Articolul 67

Primul ministru este numit dintre membrii Dietei, prin hotărârea acesteia. Această numire este efectuată cu prioritate asupra tuturor altor probleme.

In cazul unor hotărâri diferite ale celor două Camere, dacă acestea nu ajung la un acord, cu toate că s-a organizat, în termenii legii, o comisie mixtă a celor două Camere, ori dacă Camera Consilierilor nu se pronunţă asupra numirii în zece zile de la hotărârea celeilalte Camere, scăzându-se din calcul termenul de amânare a Dietei, hotărârea Camerei Reprezentanţilor va fi considerată ca fiind a Dietei, în întregimea sa. Articolul 68

Primul ministru numeşte pe ceilalţi miniştri. Totuşi, majoritatea miniştrilor trebuie să aibă locul lor în Dietă.

Primul ministru dispune de posibilitatea de a revoca singur pe ceilalţi miniştri.

Articolul 69

In cazul adoptării moţiunii de cenzură sau de refuz al încrederii de către Camera Reprezentanţilor, va avea loc demisia colectivă a Cabinetului, afară de cazul în care Camera Reprezentanţilor ar fi fost dizolvată în termen de zece zile.

Articolul 70

In caz de absenţă a Primului ministru sau convocarea Dietei, ca urmare a alegerii generale a membrilor Camerei Reprezentanţilor, va avea locd emisia colectivă a Cabinetului .

Articolul 71

In cazurile prevăzute în cele două articole precedente, Cabinetul rămâne în funcţiune până la numirea noului Prim ministru.

Articolul 72

Primul ministru prezintă Dietei, în numele Cabinetului, proiecte de legi; el dă seamă în faţa acesteia de problemele generale naţionale şi afacerile străine; el asigură de asemenea conducerea şi supravegherea tuturor ramurilor Administraţiei.

Articolul 73

Pe lângă problemele obişnuite ale Administraţiei, Cabinetul este însărcinat:

              să     asigure executarea corectă a legilor şi să conducă afacerile statului;

              să     reglementeze afacerile externe;

              să     încheie tratate diplomatice. Cu toate acestea, tratatele trebuie să fie aprobate în prealabil sau, dacă este cazul, ulterior, de către Dietă.

                                                  Administrarea     problemelor privind funcţionarii publici în conformitate cu standardele prevăzute de lege.

5.Să pregătească bugetul pentru a-l prezenta Dietei;

              să     elaboreze decrete în vederea executării prezentei Constituţii şi reglementărilor legale. Cu toate aceste, nici un decret nu poate să cuprindă dispoziţiuni penale, afară de cazurile când legea i-ar fi dat în mod expres această competenţă.

              să     acorde amnistia generală sau specială, reducerea pedepsei, exonerarea de executarea acesteia şi reabilitarea.

Articolul 74

Toate legile şi toate decretele trebuie să fie semnate de miniştrii de resort şi contrasemnate de Primul ministru.

Articolul 75

Nici un ministru nu poate fi urmărit în timpul duratei funcţiei sale decât cu consimţământul Primului ministru, fără a se prejudicia, însă, prin aceasta, dreptul de urmărire însuşi.

Capitolul VI - Puterea judiciară

Articolul 76

Întreaga putere judiciară este încredinţată Curţii Supreme şi celorlalte tribunale inferioare create prin lege.

Nici un tribunal extraordinar nu poate fi înfiinţat. Administraţia nu dispune de o jurisdicţie în ultimă instanţă.

Toţi judrecătorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu conştiinţa lor şi în mod independent. Ei nu sunt obligaţi decât prin prezenta Constituţie şi legi.

Articolul 77

Curtea Supremă este investită cu putere reglementară pentru a stabili reglementări în materia procedurilor, avocaturii, disciplinei interne a jurisdicţiei şi administrării problemelor judiciare.

Membrii Ministerului Public sunt supuşi reglementărilor prevăzute de Curtea Supremă.

Curtea Supremă poate să delege puterea reglementară tribunalelor inferioare în domeniul competenţei proprii.

Articolul 78

Nici un judecător nu poate fi revocat decât ca urmare a unei acuzări publice, în afară de cazurile în care este declarat, printr-o sentinţă judecătorească, incapabil să-şi îndeplinească funcţiile din cauza unor dificultăţi fizice sau mentale. Măsurile disciplinare împotriva judecătorilor nu pot fi luate de autorităţile administrative.

Articolul 79

Curtea Supremă este compusă dintr-un preşedinte şi alţi judecători, al căror număr este stabilit prin lege. Toţi judecătorii, cu excepţia judecătorului-preşedinte, sunt numiţi de Cabinet.

Numirea judecătorilor Curţii Supreme va fi supusă examenului naţional în momentul primei alegeri generale care urmează acestei numiri; ea va fi supusă acesteia încă în momentul primei alegeri generale a membrilor Camerei Reprezentanţilor exercitată după trecerea a 10 ani de la menţionatul examen şi, după aceea, în continuare.

În cazul prevăzut de alineatul precedent, judecătorul va fi revocat, dacă majoritatea absolută a votanţilor se pronunţă pentru revocarea sa.

Tot ce priveşte examenul naţional este stabilit prin lege.

Judecătorul Curţii Supreme va ieşi la pensie la împlinirea vârstei stabilite de lege.

Toţi judecătorii Curţii Supreme primesc periodic un salariu corespunzător. Acest salariu nu va putea fi micşorat în timpul duratei funcţiei lor.

Articolul 80

Judecătorii tribunalelor inferioare sunt numiţi de Cabinet de pe lista persoanelor desemnate de Curtea Supremă. Durata funcţiei lor este de 10 ani şi ea va fi reînnoită. Totuşi, orice judecător va putea primi pensie dacă împlineşte vârsta stabilită de lege.

Toţi judecătorii tribunalelor inferioare primesc periodic un salariu corespunzător. Acest salariu nu va putea fi micşorat în timpul duratei funcţiei lor.

Articolul 81

Curtea Supremă este jurisdicţia de ultim grad având competenţa să asigure controlul

constituţionalităţii oricărei legi, decret, regulament sau măsuri individuale.

Articolul 82

Dezbaterea în contradictoriu şi pronunţarea sentinţei trebuie să fie făcute în şedinţă publică.

Dezbaterea în contradictoriu poate fi desfăşurată cu uşile închise, dacă tribunalul a hotărât, cu unanimitatea judecătorilor, că publicitatea ar fi contrară ordinii publice sau bunelor moravuri. Cu toate acestea, dezbaterea în contradictoriu trebuie să fie întotdeauna publică atunci când este vorba de delicte politice, delicte de presă sau de drepturi fundamentale ale cetăţeanului garantate prin Capitolul III al prezentei Constituţii.

Capitolul VII - Finanţele

Articolul 83

Puterea financiară a statului trebuie să fie exercitată în conformitate cu hotărârile Dietei.

Articolul 84

Instituirea de noi impozite sau modificarea impozitelor în vigoare sunt reglementate prin lege sau supuse condiţiilor stabilite de lege.

Articolul 85

Efectuarea cheltuielilor pentru stat sau angajarea datoriilor contractate de el solicită autorizarea Dietei.

Articolul 86

Cabinetul are obligaţia să pregătească bugetul fiecărui exerciţiu pentru a-l prezenta Dietei, care îl va vota după ce îl va fi discutat.

Articolul 87

Cabinetul poate să înfiinţeze, cu autorizarea Dietei, un fond de rezervă pentru a evita deficitul imprevizibil al creditului bugetar; el va putea să îl cheltuie pe propria sa răspundere.

Orice cheltuială din fondul de rezervă, o dată efectuată de Cabinet, trebuie să fie aprobată ulterior de Dietă.

Articolul 88

Toate bunurile afectate familiei imperiale sunt încredinţate Statului. Toate creditele destinate ei trebuie să fie menţionate în buget pentru a fi votate de Dietă.

Articolul 89

Fondurile publice şi celelalte domenii publice nu pot fi afectate sau folosite pentru a înlesni folosirea, beneficiul sau menţinerea instituţiilor sau asociaţiilor religioase, nici în profitul întreprinderilor de caritate, de educaţie sau de fraternitate care nu se găsesc sub control public.

Articolul 90

Reglementarea conturilor oricăror încasări şi cheltuieli ale naţiunii sunt supuse în fiecare an bugetar verificării Curţii de Conturi. Cabinetul trebuie să le prezinte Dietei, împreună cu rapoartele de verificare, în anul bugetar următor.

Organizarea şi atribuţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin lege.

Articolul 91

Cabinetul are obligaţia de a da socoteală în faţa Dietei şi a naţiunii, în mod periodic, şi cel puţin odată pe an, despre situaţia financiară a statului.

Capitolul VIII - Autonomia locală

Articolul 92

Organizarea şi administrarea colectivităţilor publice locale sunt stabilite prin lege potrivit principiului autonomiei locale.

Articolul 93

In cadrul colectivităţilor publice locale, potrivit legii, se vor crea adunări având scopul de a

delibera.

Conducătorii colectivităţilor publice locale, membrii adunărilor lor şi ceilalţi agenţi stabiliţi prin lege sunt aleşi direct de către membrii colectivităţii interesate.

Articolul 94

Colectivităţile publice locale pot să-şi administreze bunurile, să asigure gestionarea afacerilor şi să exercite administraţia publică. Ele pot să stabilească reglementări în cadrul legii.

Articolul 95

Dieta nu poate să adopte o lege specială care să fie aplicabilă unei singure colectivităţi publice locale decât cu consimţământul majorităţii locuitorilor acelei localităţi, exprimat potrivit dispoziţiilor legii.

Capitolul IV - Revizuirea

Articolul 96

Iniţiativa revizuirii prezentei Constituţii trebuie să fie efectuată de Dietă cu consimţământul majorităţii a cel puţin două treimi din membrii componenţi ai ambelor Camere şi această_revizuire trebuie să fie supusă apoi naţiunii pentru a fi aprobată. Pentru ca aprobarea să fie valabilă, este necesar avizul conform al majorităţi absolute a voturilor exprimate în momentul referendumului ad hoc sau al scrutinului exercitat ca urmare a alegerilor stabilită de Dietă.

Odată obţinută aprobarea revizuirii menţionate la alineatul precedent, Împăratul o va promulga imediat în numele naţiunii, declarând că textul revizuit trebuie să fie încorporat în Constituţie.

Capitolul X - Legea supremă

Articolul 97

Drepturile fundamentale ale omului care sunt garantate poporului japonez prin prezenta Constituţie constituie rodul eforturilor umanităţii, dedicate multă vreme realizării libertăţii; ele sunt confirmate temeinic de experienţa de secole şi sunt acordate generaţiilor, fie prezente, fie viitoare, cu titlu de îndatorire, pentru a putea fi considerate ca etern inviolabile.

Articolul 98

Prezenta Constituţie fiind legea supremă a statului, legile, regulamentele, ordonanţele şi celelalte acte de guvernământ care sunt contrare dispoziţiilor constituţionale devin, în tot sau în parte, nule şi fără efect.

Tratatele internaţionale încheiate de Japonia şi regulile general obligatorii ale dreptului internaţional trebuie să fie respectate cu bună credinţă.

Articolul 99

Împăratul sau regentul, miniştrii, membrii Dietei, judecătorii şi ceilalţi funcţionari publici sunt obligaţi să respecte şi să păstreze prezenta Constituţie.

Capitolul XI - Dispoziţii suplimentarfe

Articolul 100

Prezenta Constituţie va intra în vigoare după şase luni din ziua în care a fost publicată.

Elaborarea legilor necesare pentru intrarea în vigoare a prezentei Constituţii, alegerea membrilor Camerei Consilierilor, formalităţile cerute pentru convocarea Dietei, precum şi actele pregătitoare cerute pentru intrarea în vigoare a prezentei Constituţii vor putea fi îndeplinite chiar înainte de data prevazută la alineatul precedent.

Articolul 101

Dacă până în momentul intrării în vigoare a prezentei Constituţii, Camera Consilierilor nu se constituie, Camera Reprezentanţilor poate să exercite puterea Dietei până în ziua în care se va forma cealaltă Cameră.

Articolul 102

Durata mandatului unei jumătăţi a membrilor Camerei Consilierilor care sunt aleşi în prima alegere este de trei ani. Membrii săi vor fi stabiliţi în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în lege.

Articolul 103

Miniştrii, membrii Camerei Reprezentanţilor, judecătorii şi ceilalţi funcţionari publici care se află în exerciţiul funcţiunii în momentul intrării în vigoare a prezentei Constituţii, sau funcţiile care le corespund lor sunt prevăzute, nu îşi pierd de plin drept poziţia lor ca urmare a intrării în vigoare a Constituţiei, cu excepţia situaţiilor când s-ar fi stabilit altfel prin lege. Cu toate acestea, dacă succesorii lor sunt numiţi sau aleşi în termenii prezentei Constituţii, ei îşi pierd, de plin drept, poziţiile lor.