Administrație publică

Noi, Poporul Statelor Unite, din dorinţa de a realiza o Uniune mai strânsă, a înfăptui Dreptatea, a asigura Liniştea internă, pentru a ne îngriji de apărarea comună, pentru a promova Bunăstarea generală şi pentru a asigura Binecuvântările Libertăţii nouă înşine şi urmaşilor noştri, decretăm şi statornicim Constituţia de faţă pentru Statele Unite ale Americii.

ARTICOLUL ÎNTÂI

Secţiunea întâi. Toate puterile legislative acordate prin această Constituţie vor fi exercitate de către un Congres al Statelor Unite care va fi alcătuit din Senat şi din Camera Reprezentanţilor.

Secţiunea doua. 1. Camera Reprezentanţilor va fi alcătuită din membri aleşi la fiecare doi ani de către populaţia diferitelor state, iar alegătorii din fiecare stat vor trebui să îndeplinească condiţiile cerute pentru alegătorii ramurii celei mai numeroase din legislatura statului.

2. Nici o persoană nu va putea fi aleasă reprezentant dacă nu a împlinit vârsta de douăzeci şi cinci de ani, dacă nu este de şapte ani cetăţean al Statelor Unite şi dacă, în momentul alegerii sale, nu locuieşte pe teritoriul statului în care va fi ales.
3. Numărul de reprezentanţi şi taxele directe vor fi repartizate între statele care vor fi incluse în cadrul Uniunii în conformitate cu numărul populaţiei lor. Acesta va fi stabilit prin adăugarea la numărul total de persoane libere, al celor ce sunt obligate la serviciu pentru un anumit număr de ani şi cu excluderea indienilor care nu plătesc impozite, ceea ce reprezintă trei cincimi din toate celelalte persoane¹ Numărarea actuală se va face într-un termen a trei ani de la prima sesiune a Congresului Statelor Unite şi apoi, în fiecare perioadă succesivă de zece ani, în modalitatea care se va stabili prin lege. Numărul reprezentanţilor nu va putea depăşi câte unul la fiecare treizeci de mii, dar fiecare stat va avea cel puţin un reprezentant; până când o asemenea numărătoare va fi efectuată, statul New Hampshire va avea dreptul de a alege trei reprezentanţi, Massaschusetts opt, Rhode Island şi Providence Plantations unul, Connecticut cinci, New York şase, New Jersey patru, Pennsylvania opt, Delaware unul, Maryland şase, Virginia zece, Carolina de Nord cinci, Carolina de Sud cinci şi Georgia trei.
4. În cazul în care va apare un loc vacant în reprezentarea vreunui stat, autoritatea executivă a acelui stat va organiza alegeri pentru ocuparea locului vacant.
5. Camera Reprezentanţilor îşi va alege Preşedintele său şi ceilalţi demnitari şi va exercita puterea exclusivă de punere sub acuzare a demnitarilor. Secţiunea treia. 1. Senatul Statelor Unite va fi alcătuit din câte doi senatori

9

pentru fiecare stat, aleşi de legislatura acelui stat² pentru o perioadă de şase ani; fiecare senator va avea un singur vot.

2.Imediat după ce se vor fi întrunit, după prima alegere, senatorii vor fi împărţiţi cât mai egal posibil în trei clase. Locurile senatorilor din prima clasă vor fi declarate vacante la sfârşitul celui de al doilea an, ale celor din clasa a doua la sfârşitul celui de al patrulea an, iar ale celor din clasa a treia la sfârşitul celui de al şaselea an, astfel încât la fiecare doi ani să poată fi aleasă o treime; în cazul în care vor apare locuri vacante prin demisie sau din altă cauză, în perioada dintre sesiunile corpurilor legiuitoare într-un stat oarecare, puterea executivă va putea face numiri temporare până la sesiunea viitoare în vederea ocupării locurilor vacante.

3. Nu va putea fi ales senator persoana care nu a împlinit vârsta de treizeci de ani, care nu este de nouă ani cetăţean al Statelor Unite şi care, în momentul alegerii sale, nu locuieşte pe teritoriul statului în care va fi ales.
4. Vicepreşedintele Statelor Unite va fi Preşedintele Senatului, dar nu va avea drept de vot decât în cazurile în care voturile sunt împărţite în mod egal. 5.Senatul îşi va alege celelalte persoane oficiale, precum şi un Preşedinte pro tempore în lipsa Vicepreşedintelui sau atunci când acesta va exercita funcţia de Preşedinte al Statelor Unite.
5. Numai Senatul va avea puterea de a judeca toate punerile sub acuzare a demnitarilor. În cazurile în care se reunesc în acest scop, senatorii vor depune jurământ sau vor face o declaraţie solemnă. În cazul în care cel trimis în judecată este Preşedintele Statelor Unite, sesiunea va fi prezidată de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Nici o persoană nu va putea fi condamnată fără acordul dat de două treimi din membrii prezenţi.
6. În cazul acuzării unui demnitar, judecata nu va putea hotărî decât îndepărtarea din funcţie a celui în cauză şi pierderea dreptului de a deţine sau de a se bucura de orice fel de funcţie onorifică, de încredere sau remunerată din partea Statelor Unite; dar, cu toate acestea, persoana astfel condamnată va putea fi supusă acuzării, procesului judiciar, condamnării şi pedepsei în conformitate cu legea.

Secţiunea patra. 1. Data, locul şi modul de efectuare a alegerilor pentru senatori şi reprezentanţi vor fi stabilite în fiecare stat de către corpurile legiuitoare ale acelui stat; în orice moment însă, Congresul va putea stabili sau modifica prin lege astfel de reglementări, singura excepţie fiind aceea a localităţilor unde se aleg senatori (care nu pot fi modificate).

2. Congresul se va întruni cel puţin o dată pe an şi această întrunire a sa va avea loc în prima zi de luni din decembrie⁴ dacă o altă dată nu a fost stabilită prin lege.

Secţiunea cinci. 1. Fiecare Cameră va avea dreptul de a hotărî în legătură cu alegerile, realegerile şi îndeplinirea condiţiilor de validare de către propriii săi membri, o majoritate a membrilor fiecărei Camere constituind o condiţie legală necesară pentru desfăşurarea lucrărilor; dar şi un număr mai redus poate amâna lucrările de la o zi la alta şi poate fi autorizat să oblige membrii absenţi să participe la lucrări, în modalitatea şi cu penalizările prevăzute de fiecare Cameră.

2. Fiecare Cameră poate să-şi stabilească regulile sale de procedură, poate să aplice sancţiuni propriilor membri pentru comportare necorespunzătoare şi poate, cu o aprobare de două treimi, exclude un membru.
3. Fiecare Cameră va ţine un jurnal al lucrărilor sale şi, din timp în timp, va publica textul acestora, cu excepţia acelor părţi asupra cărora s-a convenit ca să rămână secrete; atât voturile pentru cât şi cele împotrivă ale membrilor fiecărei Camere privitoare la oricare problemă vor fi consemnate în jurnal, la cererea unei cincimi din membrii prezenţi.
4. În timpul sesiunii Congresului, nici una din Camere nu va putea, fără consimţământul celeilalte Camere, să-şi suspende sesiunea mai mult de trei zile, nici să schimbe locul stabilit pentru întrunirea celor două Camere. Secţiunea şase. 1. Senatorii şi reprezentanţii vor primi pentru serviciile lor o

indemnizaţie ce va fi stabilită prin lege şi va fi achitată de Ministerul de finanţe al Statelor Unite. În toate cazurile, cu excepţia trădării, acţiunilor criminale şi tulburării liniştei publice, ei se vor bucura de imunitate parlamentară în timpul prezenţei lor la sesiunea Camerei respective şi în timpul deplasării lor de la şi spre aceasta; de asemenea pentru cuvântările rostite sau (intervenţiile în cadrul) dezbaterilor oricăreia din Camere, ei nu vor putea fi interogaţi în nici un alt loc.

2. Nici un senator sau reprezentant nu va putea fi numit în timpul exercitării mandatului său într-o funcţie civilă oficială în Statele Unite, funcţie care a fost creată sau a cărei retribuţie a crescut în timpul mandatului său; nici o persoană care deţine o funcţie oficială în serviciul Statelor Unite nu va putea fi membră a vreuneia din Camere atâta timp cât îşi continuă exercitarea funcţiei.

Secţiunea şapte. 1. Toate proiectele de lege pentru stabilirea impozitelor vor fi iniţiate în Camera Reprezentanţilor, iar Senatul va putea face propuneri sau cere amendamente ca şi pentru alte legi.

2.Orice proiect de lege votat de Camera Reprezentanţilor şi de Senat va fi înaintat Preşedintelui Statelor Unite, înainte de a fi promulgat ca lege; în cazul în care dacă acesta îl aprobă, îl va semna; în cazul în care nu îl aprobă, îl va returna împreună cu obiecţiunile sale Camerei care a iniţiat proiectul respectiv de lege, care va menţiona în detaliu în jurnalul său obiecţiunile preşedintelui şi va proceda la examinarea lor. În cazul în care, ca urmare a reexaminării proiectului, două treimi din acea Cameră va fi de acord să-l aprobe, ţinând seama de obiecţiunile preşedintelui, acesta va fi transmis, împreună cu obiecţiunile Preşedintelui, celeilalte Camere; aceasta îl va reexamina, de asemenea, iar dacă (proiectul astfel modificat) va fi aprobat de două treimi din această Cameră, va fi promulgat ca lege. Dar, în toate situaţiile de acest gen, voturile ambelor Camere vor fi precizate prin "da" şi "nu", iar numele persoanelor care votează pentru sau împotriva proiectului de lege vor fi specificate în jurnalul respectiv al fiecărei Camere. În cazurile în care un proiect de lege nu va fi fost restituit de către preşedinte într-un interval de zece zile (fără duminici) de la data când i-a fost înaintat, proiectul va fi promulgat ca lege ca şi cum ar fi fost semnat de preşedinte; singura excepţie o constituie cazul în care Congresul ar împiedica restituirea, suspendându-şi sesiunea, caz în care proiectul nu va putea deveni lege. 3.Orice fel de ordin, rezoluţie sau vot pentru care este necesară aprobarea concomitentă de către Senat şi de către Camera Reprezentanţilor (cu excepţia problemei suspendării sesiunii), va fi înaintat Preşedintelui Statelor Unite, prin hotărârea căruia va intra în vigoare; în cazul în care va fi respins de acesta, va putea fi aprobat din nou de două treimi din Senat şi Camera Reprezentanţilor, în conformitate cu reglementărle şi restricţiile prevăzute în cazul oricărui proiect de lege.

Secţiunea opt.

1. Congresul va avea puterea de a stabili şi percepe taxe, impozite de orice fel, taxe vamale, de a achita datoriile şi de a asigura apărarea comună şi bunăstarea generală a Statelor Unite; toate taxele, impozitele şi taxele vamale vor fi însă uniforme pe întreg teritoriul Statelor Unite;
2. De a efectua împrumuturi în numele Statelor Unite;
3. De a reglementa comerţul cu alte naţiuni şi între diferitele State, precum şi cu triburile de indieni;
4. De a stabili un regulament uniform de naturalizare şi legi uniforme cu privire la faliment pe întreg teritoriul Statelor Unite;
5. De a bate monedă, de a stabili valoarea acesteia, precum şi a monedelor străine şi de a fixa standardele referitoare la măsuri şi greutăţi;
6. De a asigura pedepsirea falsificării titlurilor şi monedei curente a Statelor Unite;
7. De a stabili oficii poştale şi căile de transport ale poştei;
8. De a promova progresul ştiinţei şi artelor utile prin asigurarea pe timp limitat a dreptului exclusiv al autorilor şi inventatorilor asupra operelor şi descoperirilor lor;
9. De a înfiinţa tribunale de grad inferior Curţii Supreme;
10. De a defini şi pedepsi pirateria şi infracţiunile comise în marea liberă, precum şi crimele împotriva legilor internaţionale;
11. De a declara război, de a acorda Letters of Marque and Reprisal (autorizaţii de capturare şi confiscare a navelor comerciale străine conferite navelor corsare) precum şi de a întocmi reglementări cu privire la capturile efectuate pe uscat şi pe mare;
12. De a recruta şi întreţine armate; nu se vor putea însă aloca fonduri în acest scop pentru o durată de peste doi ani;
13. De a organiza şi întreţine marina de război;
14. De a elabora legi pentru funcţionarea Guvernului, precum şi regulamene pentru funcţionarea forţelor armate terestre şi navale;
15. De a lua măsuri pentru convocarea miliţiei voluntare, (de rezervişti) în vederea aplicării legilor Uniunii, pentru reprimarea insurecţiilor şi respingerea invaziilor;
16. De a lua măsuri pentru organizarea, înzestrarea cu arme şi instruirea miliţiei precum şi pentru comanda acelei părţi din miliţie care va fi folosită în serviciul Statelor Unite, rezervându-se statelor dreptul de numire a ofiţerilor şi autoritatea de a instrui miliţia în conformitate cu regulamentele disciplinare aprobate de Congres;
17. De a exercita puterea legislativă exclusivă în toate cazurile asupra acelui district (care nu va avea o suprafaţă mai mare de zece mile pătrate) care, prin cedare de către unele state şi acceptate de către Congres, va putea deveni reşedinţa Guvernului Statelor Unite, şi de a exercita o autoritate asemănătoare asupra tuturor terenurilor achiziţionate cu acordul corpurilor legiuitoare ale statului în care acestea se vor afla, pentru construcţia de forturi, depozite, arsenale, docuri şi alte construcţii necesare; şi
18. De a adopta toate legile care vor fi considerate necesare şi corespunzătoare pentru punerea în aplicare a puterilor mai sus menţionate, precum şi a oricăror alte puteri acordate prin Constituţia de faţă Guvernului Statelor Unite sau oricărui departament sau funcţionar al acestuia.

Secţiunea nouă. 1. Migraţia sau introducerea (pe teritoriul american) a

oricăror persoane pe care vreunul dintre statele acum existente consideră indicat să le admită nu va fi interzisă de Congres înainte de anul una mie opt sute şi opt, dar se va putea percepe o taxă sau un impozit care nu va fi mai mare de zece dolari de persoană.

2. Privilegiul Actului de Habeas Corpus nu va putea fi suspendat decât în cazuri de rebeliune sau periclitare a siguranţei publice.
3. Nu se va putea vota nici o lege pentru condamnarea unei persoane vinovate de înaltă trădare (Bill of Attainder) şi nici vreo lege cu efect retroactiv (ex post facto Law).
4. Nu se va putea percepe impozitul pe cap de locuitor (capitation) sau alt impozit direct decât în raport cu recensământul sau numărătoarea care se va efectua de acum înainte⁵.
5. Nu se vor percepe taxe sau impozite asupra mărfurilor exportate de oricare

stat.

6. Nici un fel de reglementare comercială sau taxe preferenţiale nu se vor putea acorda porturilor unui stat în raport cu cele ale altui stat; nici vasele care se deplasează din sau spre un stat nu vor fi obligate să intre în port, să achite taxe vamale sau alte taxe în alt stat.
7. Fondurile vor fi obţinute de la Ministerul Finanţelor numai ca urmare a alocării lor prin lege; din timp în timp va fi publicată o dare de seamă periodică şi un decont de venituri şi cheltuieli pentru toate fondurile publice. 8.Statele Unite nu vor acorda nici un fel de titluri nobiliare şi nici o persoană deţinând o funcţie oficială remunerată sau de încredere în Statele Unite nu va putea accepta, fără acordul Congresului, vreun dar, retribuţie, funcţie sau titlu de orice fel de la vreun rege, principe sau un stat străin.

Secţiunea zece. 1. Nici unul din state nu va putea încheia un tratat, o alianţă sau un acord de intrare într-o confederaţie, nu va putea acorda autorizaţii de capturare şi confiscare a navelor străine (Letters of Marque and Reprisal), nu va putea bate monedă, nu va putea emite titluri de credit, nu va permite ca datoriile să fie achitate altfel decât în monedă de aur şi argint, nu va vota o lege prevăzând confiscarea proprietăţii în caz de condamnare pentru trădare sau acţiune criminală sau o lege în dezavantajul persoanei încriminate ori un act legal determinând o obligaţie contractuală, şi nici nu va putea acorda vreun titlu nobiliar.

2. Nici unul dintre state nu va putea aplica, fără acordul Congresului, vreun impozit sau vreo taxă asupra importurilor şi exporturilor cu excepţia acelora care sunt absolut necesare pentru executarea legilor de inspecţie ale statului respectiv, iar produsul net al tuturor taxelor şi impozitelor aplicate de oricare din state asupra importurilor sau exporturilor va fi vărsat la Ministerul Finanţelor al Statelor Unite; şi toate legile în această privinţă vor fi supuse revizuirii şi controlului de către Congres.
3. Nici unul din state nu va putea aplica, fără acordul Congresului, taxe de tonaj la vase, nu va putea menţine armată sau vase de război în timp de pace, nu va putea încheia vreun tratat sau acord cu alt stat sau cu o putere străină, nu va putea să se angajeze într-o situaţie de război decât în cazul de invazie sau de pericol atât de iminent, încât nici o întârziere nu ar putea fi permisă.

ARTICOLUL DOI

Secţiunea întâi. 1. Deţinătorul puterii executive, învestit cu aceasta, va fi Preşedintele Statelor Unite ale Americii. El îşi va exercita funcţia pe un termen de patru ani şi, împreună cu vicepreşedintele, ales pentru acelaşi termen, va fi ales după cum urmează:

2. Fiecare stat va desemna, conform prevederilor stabilite de corpurile sale legiuitoare, un număr de electori egal cu numărul total al senatorilor şi reprezentanţilor la care statul respectiv are dreptul în Congres; cu toate acestea, nici un senator sau un reprezentant ori persoană deţinând vreo funcţie de încredere sau remunerată oficial în Statele Unite nu va putea fi desemnată ca elector.

Electorii se vor întruni în statele lor respective şi vor vota prin buletin de vot pentru două persoane, dintre care cel puţin una nu va locui în acelaşi stat cu ei. Apoi, ei vor întocmi o listă a tuturor persoanelor pentru care au votat şi a numărului de voturi exprimat pentru fiecare; ei vor iscăli şi vor certifica această listă şi o vor transmite sub sigiliu la reşedinţa Guvernului Statelor Unite, pe adresa Preşedintelui Senatului. Preşedintele Senatului, în prezenţa Senatului şi a Camerei Reprezentanţilor, va deschide toate certificatele şi se va proceda la numărătoarea voturilor. Persoana care va întruni cel mai mare număr de voturi va deveni Preşedinte dacă acest număr reprezintă o majoritate din numărul total de electori numiţi; în cazul în care mai mult decât o persoană va întruni o asemenea majoritate, beneficiind totodată şi de un număr egal de voturi, Camera Reprezentanţilor va alege imediat, prin buletin de vot, una din ele ca Preşedinte; dacă nici o persoană nu deţine majoritatea, atunci Camera Reprezentanţilor va alege în acelaşi mod Preşedintele dintre primele cinci nume de pe listă. Dar, pentru alegerea Preş edintelui, voturile vor fi depuse pe state, reprezentanţa fiecărui stat dispunând de un vot; numărul minim suficient în acest scop va cuprinde unul sau mai mulţi membri din două treimi din state, şi o majoritate din toate statele va fi necesară pentru a se efectua alegerea. In toate cazurile, după ce s-a ales Preş edintele, persoana care obţine numărul cel mai mare de voturi al electorilor va fi desemnat ca vicepreşedinte. In cazul în care, însă, vor rămâne în competiţie două sau mai multe persoane având un număr egal de voturi, Senatul va alege prin buletine de vot pe Vicepreş edinte⁶.

3. Congresul poate stabili perioada alegerii electorilor şi fixa ziua în care aceştia vor vota, zi care va fi aceeaşi pe întreg teritoriul Statelor Unite.
4. Nici o persoană care nu este cetăţean născut pe teritoriul Statelor Unite sau cetăţean în momentul aprobării Constituţiei de faţă nu va putea fi eligibil în funcţia de Preşedinte; de asemeni, nu va putea putea fi ales în această funcţie

o persoană care nu a împlinit vârsta de treizeci şi cinci de ani şi nu locuieşte de patrusprezece ani pe teritoriul Statelor Unite.

5. In cazul înlă turării Preş edintelui din funcţie sa u în caz de deces, demisie sa u incapacita te de a exercita puterea şi obligaţiile acestei funcţii, acestea vor trece asupra Vicepreşedintelui, şi Congresul va putea lua decizii prin lege în caz de îndepărtare, deces, demisie sau incapacitate, atât a Preşedintelui câtşi a Vicepreş edintelui, dispunând carepersoană oficială va funcţiona ca Preşedinte şi această persoană va funcţiona efectiv până când incapacitatea este înlăturată sau până când se alege un Preşedinte⁷.
6. Pentru serviciile sale, Preşedintele va primi, la perioade fixe, o indemnizaţie care nu va putea fi nici mărită nici micşorată în timpul perioadei pentru care a fost ales; în cursul acestei perioade el nu va putea primi nici o altă retribuţie din partea Statelor Unite sau de la vreunul dintre state.
7. Înainte de a-şi prelua funcţia, el va depune următorul jurământ sau declaraţie solemnă: - "Eu jur (sau declar) în mod solemn că voi îndeplini cu cinste funcţia de Preşedinte al Statelor Unite şi că voi păstra, proteja şi apăra din toate puterile mele Constituţia Statelor Unite".

Secţiunea doi. 1. Preşedintele va fi Comandantul şef al Armatei şi Marinei Militare a Statelor Unite şi al miliţiei diferitelor state atunci când aceasta este chemată în serviciul propriu-zis al Statelor Unite; el va putea cere, în scris, părerea conducătorului fiecărui Departament executiv asupra oricărui subiect legat de îndatoririle departamentelor respective şi va avea puterea de a acorda amnistii sau graţieri pentru delictele comise împotriva Statelor Unite, cu excepţia cazurilor de punere sub acuzare a demnitarilor.

2. El va avea puterea, prin şi cu avizul şi acordul Senatului, de a încheia tratate cu condiţia ca două treimi dintre senatorii prezenţi să fie de acord; şi, prin şi cu avizul şi acordul Senatului, el va putea numi ambasadori, alţi demnitari oficiali şi consuli, judecători la Curtea Supremă, precum şi alţi funcţionari ai Statelor Unite ale căror numiri nu sunt prevăzute a fi făcute altfel de această Constituţie şi care numiri vor fi stabilite prin lege; Congresul poate acorda însă prin lege Preşedintelui singur, judecătorilor sau şefilor de departamente, dreptul de a efectua numirile de funcţionari inferiori, consideraţi ca fiind necesari.
3. Preşedintele are puterea de a completa toate locurile vacante care pot apărea în timpul dintre sesiunile Senatului prin acordarea de mandate care expiră la sfârşitul sesiunii viitoare.

Secţiunea trei. 1. Din când în când, Preşedintele va informa Congresul asupra Stării Uniunii şi îi va recomanda spre a fi avute în consideraţie măsurile pe care el le judecă a fi necesare şi oportune; el poate, în cazuri extraordinare, să convoace ambele Camere sau una dintre ele şi, în caz de dezacord între ele cu privire la data suspendării sesiunii, el poate suspenda lucrările lor până la data pe care o socoteşte corespunzătoare; el primeşte ambasadori şi alţi miniştri; el supraveghează aplicarea corectă a legilor şi numeşte toţi funcţionarii Statelor Unite.

Secţiunea patru. Preşedintele, vicepreşedintele şi toţi funcţionarii civili ai Statelor Unite vor fi înlăturaţi din funcţie în caz de punere sub acuzare şi condamnare pentru trădare, mituire şi alte crime grave şi delicte.

ARTICOLUL TREI

Secţiunea întâi. Puterea judecătorească a Statelor Unite va fi exercitată de o Curte Supremă şi de alte instanţe care vor fi instituite şi stabilite din timp în timp de către Congres. Judecătorii, atât cei de la Curtea Supremă cât şi cei de la alte tribunale, îşi vor menţine posturile în caz de comportare corespunzătoare şi vor primi pentru serviciile lor, la date fixe, o compensaţie care nu va putea fi micşorată atâta timp cât îşi vor exercita funcţia.

Secţiunea doi. 1. Puterea judecătorească îşi va extinde competenţa asupra tuturor cazurilor privind legea şi echitatea, intrând sub incidenţa acestei Constituţii, a legilor Statelor Unite şi a tratatelor încheiate sau care vor fi încheiate sub autoritatea lor, asupra tuturor cazurilor privitoare la ambasadori, alţi miniştri şi consuli, asupra cazurilor ce privesc amiralitatea şi dreptul maritim, asupra cauzelor în care sunt implicate Statele Unite, cauzelor între două sau mai multe state, dintre un stat şi cetăţenii altui stat⁸, dintre cetăţenii diferitelor state, dintre cetăţenii aceluiaşi stat care pretind pământuri sub concesiunea altor state precum şi dintre un stat sau cetăţenii acestuia şi alte state, cetăţeni sau supuşi străini.

2. În toate cazurile privitoare la ambasadori, miniştri şi consuli şi în cazurile în care un stat este implicat, jurisdicţia de primă instanţă va fi exercitată de Curtea Supremă. În toate celelalte cazuri menţionate mai sus, Curtea Supremă va judeca în apel atât în drept, cât şi în fapt, cu acele excepţii şi în baza acelor reglementări care vor fi prevăzute de Congres.
3. Judecarea tuturor crimelor, cu excepţia cazurilor de punere sub acuzare a unui demnitar, va fi efectuată de un juriu pe teritoriul statului unde s-au comis acţiunile infracţionale; în cazul în care acţiunile nu au fost comise pe teritoriul vreunui stat, judecata va avea loc în locul sau locurile hotărâte de Congres prin lege.

Secţiunea trei. 1. Trădarea împotriva Statelor Unite va consta numai din purtarea unui război contra lor sau din înţelegerea cu duşmanii lor prin acordarea de ajutor şi înlesniri. Nimeni nu va putea fi condamnat ca trădător decât dacă există doi martori care să certifice că au asistat la acel act evident de trădare sau dacă inculpatul recunoaşte acest lucru în faţa Curţii.

2. Congresul va avea autoritatea de a pronunţa pedeapsa în caz de trădare, dar nici o condamnare la pierderea drepturilor civile nu va putea produce efecte asupra urmaşilor ori confiscarea averii decât în timpul vieţii persoanei în cauză.

ARTICOLUL PATRU

Secţiunea întâi. Fiecare stat va acorda deplină încredere actelor publice, registrelor şi procedurilor judiciare ale celorlalte state. Congresul va putea stabili prin legi generale felul în care astfel de registre, acte şi proceduri vor putea fi aprobate şi care va fi efectul acestei acţiuni.

Secţiunea doi. 1. Cetăţenii fiecărui stat vor avea dreptul să se bucure de toate privilegiile şi imunităţile cetăţenilor în celelalte state.

1. O persoană acuzată în oricare stat de trădare, crimă sau alt delict, care se sustrage judecăţii şi va fi descoperită în alt stat, va putea fi predată, la cererea autorităţii executive din statul de unde a fugit, pentru a fi transportată în statul care are jurisdicţie asupra crimei.
2. Nici o persoană care prestează un serviciu sau efectuează o muncă într-un stat în baza legilor acelui stat şi fuge apoi în alt stat nu va putea să se prevaleze de legile şi regulamentele existente acolo pentru a fi scutită de prestarea serviciului sau muncii obligatorii şi va trebui să fie predată la cererea părţii căreia

• se datoreşte acel serviciu sau muncă⁹.

Secţiunea trei. 1. Congresul poate admite state noi în uniunea de faţă; dar nici un nou stat nu va putea fi întemeiat sau alcătuit în limitele jurisdicţiei vreunui alt stat şi nici un stat nu va putea fi alcătuit prin unirea a două sau mai multe state sau părţi de state fără acordul corpurilor legiuitoare ale statelor în cauză, precum şi

al Congresului.

2. Congresul va avea autoritatea de a dispune şi de a elabora toate deciziile şi reglementările necesare cu privire la teritoriu sau la alte bunuri aparţinând Statelor Unite; nici o prevedere din Constituţia de faţă nu va putea fi interpretată în aşa fel, încât să prejudicieze vreo pretenţie a Statelor Unite sau a unuia dintre statele care le compun.

Secţiunea patru. Statele Unite vor garanta, pentru fiecare stat care face parte din această uniune, o formă republicană de guvernământ şi le vor proteja, pe fiecare dintre ele, împotriva unei invazii; de asemenea, le vor proteja, la cererea corpurilor legiuitoare sau a executivului (atunci când corpurile legiuitoare nu se pot întruni) împotriva violenţei interne.

ARTICOLUL CINCI

Congresul va putea, ori de câte ori acest lucru va fi considerat necesar de către două treimi din membrii ambelor sale Camere, să propună amendamente la această Constituţie sau, la cererea legislaturilor a două treimi din diferitele state, să convoace o convenţie pentru propunerea de amendamente; acestea vor deveni valabile, în ambele cazuri, în toate privinţele, ca parte integrantă din Constituţa de faţă, după ratificarea lor de către corpurile legiuitoare a trei pătrimi din numărul statelor, sau de către convenţiile a trei pătrimi din acestea, dat fiind că şi unul, şi altul dintre sistemele de ratificare poate fi propus de Congres; nici un amendament făcut înainte de anul una mie opt sute şi opt nu va putea afecta în vreun un fel prima şi cea de a patra clauză din Secţiunea a noua a Articolului Întâi; (de asemenea, pe calea unor amendamente) nici un stat nu va putea fi lipsit, fără acordul său, de dreptul de vot egal în Senat.

ARTICOLUL ŞASE

1. Toate datoriile contractate şi angajamentele luate înainte de adoptarea acestei Constituţii vor fi valabile faţă de Statele Unite în baza acestei Constituţii, la fel precum erau valabile şi faţă de Confederaţie.
2. Constituţia de faţă şi legile Statelor Unite care vor fi întocmite în temeiul ei, precum şi toate tratatele încheiate sau care vor fi încheiate în baza autorităţii Statelor Unite vor constitui legea supremă a ţării; judecătorii din toate statele vor fi obligaţi să le aplice chiar în cazul în care ar exista dispoziţii contrare în Constituţiile sau legile vreunuia din state.

3.Senatorii şi reprezentanţii menţionaţi mai sus, membrii diferitelor legislaturi ale statelor, precum şi toţi funcţionarii Guvernului sau Justiţiei se vor angaja prin jurământ sau prin declaraţie solemnă să respecte Constituţia de faţă; dar nici un test religios nu va fi cerut vreodată ca o condiţie pentru ocuparea unui post sau a unei funcţii publice oficiale în Statele Unite.

ARTICOLUL ŞAPTE

Ratificarea de către Convenţiile a nouă state va fi suficientă pentru adoptarea acestei Constituţii în raporturile dintre statele care o ratifică astfel.

Adoptată în Convenţie prin acordul unanim al statelor prezente azi în ziua a şaptesprezecea a lunii septembrie în anul una mie şapte sute optzeci şi şapte după Cristos şi în al doisprezecelea an al Independenţei Statelor Unite. Drept pentru care iscălim mai jos numele noastre spre mărturie. George

Washington, Preşedinte şi deputat de Virginia New Hampshire: John Langdon, Nicholas Gilman Massaschusetts: Nathaniel Gorbam, Rufus King Connecticut: Wm. Saml. Johnson, Roger Sherman New York: Alexander Hamilton

New Jersey: Wil.Livingston, David Brearley, Wm.Paterson, Jona.Dayton Pennsylvania: B.Franklyn, ThomasMifflin, Robt.Morris, Geo.Clymer, Thos.FitzSimons, Jared Ingresoll, James Wilson, Gouv.Morris

Delaware: Geo.Read, Gunning Bedford Jun., John Dickinson, Richard Basset, Jaco.Broom Maryland: James McHenry, Daniel of Saint Thomas Jenifer, Danl. Carroll Virginia: John Blair, James Madison Jr.

Carolina de Nord: Wm.Blount, Rich 'd. Dobbs Spaight,

Hugh Williamson Carolina de Sud: J.Rutledge, Charles Cotesworth Pinckney, Pierce Butler Georgia: William Few, Abr.Baldwin 17 septembrie 1787

Attest: William Jackson, Secretary

Primele zece amendamente sunt cunoscute şi drept Declaraţia drepturilor omului

1791

AMENDAMENTUL I

Congresul nu va putea elabora nici o lege prin care să stabilească o anumită religie (ca religie dominantă) sau să interzică practicarea liberă a unei religii, ori să reducă libertatea cuvântului sau a presei, sau dreptul poporului la întrunire paşnică sau de a adresa Guvernului cereri privind repararea nedreptăţilor.

1791

AMENDAMENTUL II

O Miliţie bine reglementată fiind necesară pentru securitatea unui stat liber, nu este permisă încălcarea dreptului poporului de a deţine şi purta arme.

1791

AMENDAMENTUL III

În timp de pace, nici un soldat nu va putea fi încartiruit într-o locuinţă fără consimţământul proprietarului, şi aceasta nici în timp de război, decât în modul prescris de lege.

1791

AMENDAMENTUL IV

Dreptul oamenilor de a le fi asigurată securitatea personală, a locuinţelor, documentelor şi bunurilor împotriva unor percheziţii şi confiscări nejustificate nu va putea fi încălcat, şi nu vor putea fi emise mandate, decât în baza unor motive temeinice, susţinute prin jurământ sau declaraţie, menţionându-se cu precizie locul care urmează să fie percheziţionat şi persoanele sau obiectele care urmează să fie reţinute.

1791

AMENDAMENTUL V

Nici o persoană nu poate fi ţinută să răspundă pentru a da seamă pentru o

infracţiune capitală sau altă faptă infamantă decât pe baza unui denunţ sau unei puneri sub acuzare emisă de o Curte cu Juraţi, cu excepţia cazurilor apărute în forţele armate terestre sau navale, sau în Miliţie, când persoanele respective se află în serviciul comandat pe timp de război sau în situaţiile de pericol public; pentru aceeaşi infracţiune, nici unei persoane nu îi pot fi periclitate de două ori viaţa şi integritatea corporală; de asemenea, nimeni nu poate fi silit să depună mărturie împotriva sa în nici un proces penal, nici să fie privat de viaţă, libertate sau proprietate fără o judecată legală; de asemenea, proprietatea privată nu va putea fi expropriată pentru uzul public fără o compensaţie justă.

1791

AMENDAMENTUL VI

În toate cauzele penale, acuzatul are dreptul la o judecată grabnică şi publică din partea unui juriu imparţial al statului sau districtului în care infracţiunea a fost comisă, şi care district a fost în prealabil determinat prin lege, şi să fie informat cu privire la natura şi motivul acuzaţiei, să fie confruntat cu martorii acuzării, să aibă dreptul de a se bucura de procedura obligatorie pentru ca să obţină martori în favoarea sa şi să beneficieze de asistenţa unui avocat în apărarea sa.

1791

AMENDAMENTUL VII

În procesele de drept comun, atunci când valoarea în litigiu depăşeşte douăzeci de dolari, dreptul la proces cu juraţi este păstrat, iar nici o faptă judecată de către un juriu nu poate fi reexaminată de un alt tribunal din Statele Unite decât în conformitate cu regulile dreptului comun (Common Law).

1791

AMENDAMENTUL VIII

Nu vor putea fi cerute cauţiuni excesive, nici nu vor putea fi impuse amenzi excesive, nici nu vor putea fi aplicate pedepse crude sau deosebit de grave.

1791

AMENDAMENTUL IX

Menţionarea în Constituţie a unor anumite drepturi nu va putea fi interpretată ca reprezentând o negare sau o denigrare a altor drepturi ce revin poporului.

1791

AMENDAMENTUL X

Puterile care nu au fost delegate Statelor Unite prin Constituţie, şi care nici nu au fost interzise de către aceasta statelor, sunt rezervate în mod respectiv statelor sau poporului.

1795

AMENDAMENTUL XI

Puterea judecătorească a Statelor Unite nu poate fi interpretată ca extinzându-se asupra acelor litigii întemeiate pe drept sau pe echitate, intentate împotriva unuia dintre statele care intră în componenţa Statelor Unite de către cetăţeni ai unui alt stat (al federaţiei) sau de către cetăţeni sau supuşi ai vreunui stat străin.

 

AMENDAMENTUL XII

Electorii se vor întruni în statele respective şi îi vor alege prin vot secret pe Preşedinte şi pe Vicepreşedinte, dintre care cel puţin unul trebuie să nu fie locuitor al statului lor; pe buletinele lor de vot, ei vor nominaliza persoana votată prentru funcţia de Preşedinte, iar pe buletine separate, persoana votată pentru funcţia de Vicepreşedinte, întocmind liste separate cu toate persoanele votate pentru funcţia de Preşedinte şi respectiv pentru funcţia de Vicepreşedinte, cu numărul de voturi acordate fiecăreia, liste pe care le vor semna şi certifica şi le vor trimite, sigilate, sediului de guvernământ al Statelor Unite, pe adresa Preşedintelui Senatului; în prezenţa membrilor Senatului şi ai Camerei Reprezentanţilor, Preşedintele Senatului va deschide toate certificatele, după care voturile vor fi numărate; persoana întrunind cel mai mare număr de voturi pentru Preşedinte va deveni Preşedinte, dacă numărul de voturi reprezintă o majoritate din numărul total al electorilor ce au fost desemnaţi; în cazul în care nici o persoană nu întruneşte o asemenea majoritate, Camera Reprezentanţilor va alege imediat, prin vot secret, pe Preşedinte, dintre persoanele, cel mult trei, care au avut cele mai multe voturi pe lista pentru funcţia de Preşedinte. Dar Preşedintele va fi ales în acest caz, de către state, reprezentanţa fiecărui stat având un vot; unul sau mai mulţi deputaţi reprezentând două treimi din totalul statelor vor constitui un cvorum în acest scop, iar o majoritate din totalul statelor va fi necesară pentru o alegere. In cazul în care Camera Reprezentanţilor nu va putea alege un Preşedinte, în situaţiile în care dreptul de alegere îi este încredinţat, înainte de cea de a patra zi a lunii martie imediat următoare, Vicepreşedintele va exercita funcţia de Preşedinte, la fel ca în cazul morţii sau altei incapacităţi constituţionale a Preşedintelui¹⁰. Persoana care va întruni cel mai mare număr de voturi pentru Vicepreşedinte va deveni Vicepreşedinte, în cazul în care numărul de voturi exprimat în favoarea sa reprezintă o majoritate din numărul total al electorilor numiţi iar, dacă nici o persoană nu întruneşte o asemenea majoritate, Senatul îl va alege pe Vicepreşedinte dintre cele două persoane cu cele mai mari numere de voturi de pe listă; două treimi din numărul total al senatorilor va constitui un cvorum legal în acest scop, iar o majoritate din numărul total al senatorilor va fi necesară pentru o alegere. Nici o persoană care nu este eligibilă în sens constituţional în funcţia de Preşedinte nu este eligibilă nici pentru aceea de Vicepreşedinte al Statelor Unite.

1865

AMENDAMENTUL XIII

Secţiunea 1. Nici sclavia, nici servitudinea involuntară, cu excepţia situaţiilor în care a fost pronunţată ca pedeapsă pentru o infracţiune, în baza unei condamnări în conformitate cu legea a persoanei în cauză, nu vor fi permise pe teritoriul Statelor Unite sau în oricare loc aflat sub jurisdicţia lor.

Secţiunea 2. Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

1868

AMENDAMENTUL XIV

Secţiunea 1. Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei lor sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care locuiesc.

 

Nici un stat nu va putea elabora sau aplica vreo lege care să îngrădească privilegiile sau imunităţile cetăţenilor Statelor Unite; de asemenea, nici un stat nu poate priva vreo persoană de viaţă, libertate sau proprietate fără desfăşurarea unei proceduri legale juste (due process of law), şi nici nu va putea refuza vreunei persoane aflată în jurisdicţia lui ocrotirea egală din partea legilor.

Secţiunea 2. Numărul de locuri de membri în Camera Reprezentanţilor va fi împărţit între diferitele state în conformitate cu ponderea populaţiei, luându-se în consideraţie întregul număr al persoanelor din fiecare stat, cu excepţia indienilor nesupuşi impunerilor fiscale. Dar când dreptul de a vota în orice alegeri pentru desemnarea electorilor pentru Preşedintele şi Vicepreşedintele Statelor Unite, a reprezentanţilor în Congres, a funcţionarilor executivi şi judecătoreşti ai unui stat ori a membrilor legislaturii unui stat este refuzat unora dintre locuitorii de sex bărbătesc ai unui stat, în vârstă de cel puţin 21 de ani, cetăţeni ai Statelor Unite, sau când acest drept este îngrădit în vreun fel, cu excepţia cazului în care motivul acestor îngrădiri este participarea la o răzvrătire, sau o altă infracţiune, baza reprezentării va fi redusă conform proporţiei pe care numărul unor asemenea cetăţeni de sex bărbătesc o reprezintă în raport cu numărul total de cetăţeni de sex bărbătesc în vârstă de cel puţin 21 de ani din statul respectiv.

Secţiunea 3. Nici o persoană nu va putea fi ales senator sau reprezentant în Congres, sau elector pentru Preşedinte şi Vicepreşedinte, ori deţinător al unei funcţii oficiale, civile sau militare, a Statelor Unite, sau a oricărui stat, dacă, după ce a depus anterior un jurământ, ca membru al Congresului, ca funcţionar al Statelor Unite, ca membru al legislaturii oricărui stat, sau ca funcţionar executiv sau judecătoresc al oricărui stat, angajându-se să sprijine Constituţia Statelor Unite, a participat apoi la o insurecţie sau răzvrătire împotriva acestora sau a acordat ajutor sau încurajare duşmanilor Statelor Unite. Congresul va putea totuşi înlătura această incapacitate, prin votul a două treimi din totalul membrilor fiecărei Camere.

Secţiunea 4. Nu va putea fi pusă la îndoială validitatea datoriilor publice ale Statelor Unite, autorizate prin lege, incluzând datoriile făcute pentru plata pensiilor şi a recompenselor pentru servicii prestate în scopul suprimării insurecţiilor sau răzvrătirilor. Dar, nici Statele Unite, nici oricare stat nu vor putea contracta sau plăti vreo datorie sau obligaţie pentru ajutorarea unei insurecţii sau răzvrătiri împotriva Statelor Unite, sau vreo revendicare legată de pierderea sau emanciparea vreunui sclav; orice datorii, obligaţii sau revendicări de acest fel vor fi considerate drept ilegale şi neavenite.

Secţiunea 5. Congresul este împuternicit să aplice, printr-o legislaţie corespunzătoare, prevederile acestui articol.

1870

AMENDAMENTUL XV

Secţiunea 1. Dreptul cetăţenilor Statelor Unite de a vota nu poate fi refuzat sau îngrădit de către Statele Unite sau de către vreunul dintre state din motive de rasă, culoare sau condiţie anterioară de servitudine.

Secţiunea 2. Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

 

AMENDAMENTUL XVI

Congresul este împuternicit să stabilească şi să încaseze impozite pe venituri, indiferent de sursa acestora, fără împărţire proporţională între diferitele state şi fără a fi luate în consideraţie vreun recensământ sau vreo numărătoare.

1913

AMENDAMENTUL XVII

Senatul Statelor Unite va fi alcătuit din câte doi senatori din fiecare stat, aleşi de populaţia statului respectiv, pentru o perioadă de şase ani; fiecare senator va dispune de un vot. Electorii din fiecare stat vor trebui să îndeplinească condiţiile cerute pentru electorii ramurii celei mai numeroase a legislaturilor statelor.

În cazul apariţiei unor locuri vacante în reprezentarea vreunui stat în Senat, autoritatea executivă a statului respectiv va anunţa în scris organizarea de alegeri pentru completarea locurilor devenite vacante, cu menţiunea că legislatura oricărui stat poate împuternici autoritatea executivă a statului respectiv să facă numiri temporare până când poporul va hotărî prin vot ocuparea locurilor vacante, aşa precum legislatura va indica.

Acest amendament nu poate fi interpretat ca având vreun efect asupra alegerii sau duratei mandatului vreunui senator ales înainte ca amendamentul să devină valid ca parte a Constituţiei.

1919

AMENDAMENTUL XVIII

Secţiunea 1. La un an de la ratificarea acestui articol, producerea, vânzarea sau transportarea băuturilor alcoolice în interiorul Statelor Unite şi al tuturor teritoriilor aflate sub jurisdicţia lor, precum şi importarea şi exportarea acestora vor fi considerate pe această cale ca fiind interzise.

Secţiunea 2. Atât Congresul, cât şi şi diferitele state sunt împuternicite să aplice acest articol pe calea unei legislaţii corespunzătoare.

Secţiunea 3. Articolul de faţă nu va putea intra în vigoare decât dacă va fi fost ratificat ca amendament al Constituţiei de către legislaturile diferitelor state, în conformitate cu prevederile Constituţiei, înlăuntrul unei perioade de şapte ani de la data înaintării lui actuale spre ratificare statelor de către Congres¹¹.

1920

AMENDAMENTUL XIX

Dreptul cetăţenilor Statelor Unite de a vota nu poate fi refuzat sau îngrădit de către Statele Unite sau de către vreunul dintre state din motiv de sex.

Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

1933

AMENDAMENTUL XX

Secţiunea 1. Durata mandatelor Preşedintelui şi Vicepreşedintelui va lua sfârşit la amiază, în a 20-a zi a lunii ianuarie, iar durata mandatelor senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor la amiază în a treia zi a lunii ianuarie, în anii în care duratele acestor mandate ar lua sfârşit dacă acest articol nu ar fi ratificat; mandatele succesorilor lor vor începe tot atunci.

Secţiunea 2. Congresul se va întruni cel puţin o dată pe an, iar această întrunire va avea loc la amiază în a treia zi a lunii ianuarie, cu excepţia cazului în care prin lege va fi stabilită o altă zi.

Secţiunea 3. În cazul în care, la data fixată pentru începutul duratei mandatului Preşedintelui, Preşedintele ales va fi murit, Vicepreşedintele ales va deveni Preşedinte. În cazul în care nu va fi fost ales un Preşedinte înainte de data fixată pentru începutul duratei mandatului, sau dacă Preşedintele ales va eşua să se califice, Vicepreşedintele ales va acţiona ca Preşedinte până când se va califica un Preşedinte, iar Congresul poate reglementa prin lege situaţiile în care nici Preşedintele ales, nici Vicepreşedintele ales nu îndeplinesc condiţiile cerute, hotărând cine va acţiona ca Preşedinte, sau modul în care să fie aleasă o persoană care să acţioneze ca Preşedinte, iar o asemenea persoană va acţiona în mod corespunzător până când un Preşedinte sau un Vicepreşedinte vor putea fi desemnaţi.

Secţiunea 4. Congresul poate decide prin lege în cazul morţii oricăreia dintre persoanele dintre care Camera Reprezentanţilor poate alege un Preşedinte, ori de câte ori dreptul de alegere îi va reveni acesteia, precum şi în cazul morţii oricăreia dintre persoanele dintre care Senatul poate alege un Vicepreşedinte, în situaţiile în care dreptul de alegere îi va reveni acestuia.

Secţiunea 5. Secţiunile 1 şi 2 vor intra în vigoare în a 15-a zi a lunii octombrie, după ratificarea acestui articol.

Secţiunea 6. Acest articol nu va intra în vigoare decât dacă va fi fost ratificat ca amendament al Constituţiei de către legislaturile unei majorităţi de trei pătrimi din numărul statelor, în decurs de şapte ani de la data supunerii lui (statelor membre).

1933

AMENDAMENTUL XXI

Secţiunea 1. Cel de al 18-lea amendament al Constituţiei Statelor Unite este

9                                                                                                   >

abrogat pe această cale.

Secţiunea 2. Transportarea sau importarea de băuturi alcoolice ameţitoare în oricare stat, teritoriu sau posesiune a Statelor Unite în scopul livrării sau folosirii lor, prin încălcarea legilor în vigoare, este interzisă.

Secţiunea 3. Acest articol nu va intra în vigoare decât dacă va fi fost ratificat ca amendament al Constituţiei de către adunări ţinute în diferitele state, conform prevederilor Constituţiei, în decurs de şapte ani de la data supunerii lui (spre ratificare) statelor, de către Congres.

1951

AMENDAMENTUL XXII

Secţiunea 1. Nici o persoană nu va putea fi aleasă în funcţia de Preşedinte mai mult decât de două ori, şi nici o persoană care a deţinut funcţia de Preşedinte, sau a activat ca Preşedinte, vreme de peste doi ani din durata unui mandat acordat prin alegeri unei alte persoane nu va putea fi aleasă în funcţia de Preşedinte mai mult decât o dată. Acest articol nu va fi însă aplicabil unei persoane care deţine funcţia de Preşedinte la data când acest articol a fost propus de către Congres şi nu va putea împiedica o persoană care deţine funcţia de Preşedinte, sau activează ca Preşedinte, în perioada de mandat în care acest articol intră în vigoare, să deţină funcţia de Preşedinte sau să activeze ca Preşedinte până la sfârşitul perioadei de mandat respective.

Secţiunea 2. Articolul de faţă nu va intra în vigoare decât dacă va fi fost ratificat ca amendament al Constituţiei de către legislaturile unei majorităţi de trei pătrimi din totalul statelor în decurs de şapte ani de la data de la care a fost trimis, de către Congres, statelor pentru ratificare.

1961

AMENDAMENTUL XXIII

Secţiunea 1. Districtul în care se află sediul guvernului Statelor Unite va fi desemnat în modul în care se va hotărî de către Congres:

Un număr de electori ai Preşedintelui şi Vicepreşedintelui egal cu numărul total de senatori şi reprezentanţi în Congres la care districtul ar avea dreptul dacă ar fi stat, dar în nici un caz mai mare decât al statului cu cea mai mică populaţie; ei se vor adăuga celor numiţi de către state, dar vor fi consideraţi, în scopurile legate de alegerea Preşedintelui şi Vicepreşedintelui, drept electori numiţi de către un stat, şi se vor întruni în district şi vor îndeplini acele sarcini care au fost prevăzute de cel de al 12-lea amendament.

Secţiunea 2. Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

1964

AMENDAMENTUL XXIV

Secţiunea 1. Dreptul cetăţenilor Statelor Unite de a vota în oricare alegeri primare sau de alt fel pentru Preşedinte sau Vicepreşedinte, pentru electori pentru Preşedinte sau Vicepreşedinte, sau pentru senatori sau reprezentanţi în Congres nu poate fi refuzat sau îngrădit de către Statele Unite sau de către vreunul dintre State din motiv de neplată a unei taxe pe cap de locuitor sau a oricărui alt impozit.

Secţiunea 2. Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

1967

AMENDAMENTUL XXV

Secţiunea 1. În cazul înlăturării din funcţie a Preşedintelui              sau în cazul

decesului sau demisiei sale, Vicepreşedintele va deveni Preşedinte.

Secţiunea 2. Ori de câte ori funcţia de Vicepreşedinte va deveni vacantă, Preşedintele va numi un Vicepreşedinte care va prelua funcţia în urma confirmării sale printr-o majoritate de voturi în ambele Camere ale Congresului.

Secţiunea 3. În situaţiile în care Preşedintele transmite Preşedintelui              pro

tempore al Senatului şi Speaker-ului Camerei Reprezentanţilor o declaraţie scrisă în sensul că este incapabil să îndeplinească împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale, şi până când el le va transmite o declaraţie scrisă în sens contrar, aceste împuterniciri şi sarcini vor fi îndeplinite de către Vicepreşedinte acţionând ca Preşedinte.

Secţiunea 4. Ori de câte ori Vicepreşedintele şi o majoritate fie a funcţionarilor principali ai departamentelor ramurii executive, fie a unui alt organ stabilit prin lege de către Congres, transmit Preşedintelui pro tempore al Senatului şi Speaker-ului Camerei Reprezentanţilor o declaraţie scrisă în sensul că Preşedintele este incapabil să îndeplinească împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale, Vicepreşedintele va prelua imediat împuternicirile şi sarcinile funcţiei, acţionând ca Preşedinte interimar.

Ulterior, în cazul în care Preşedintele transmite Preşedintelui pro tempore al Senatului şi Speaker-ului Camerei Reprezentanţilor o declaraţie scrisă potrivit căreia nu mai există nici o incapacitate, el îşi va relua împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale, în afară de cazul în care Vicepreşedintele şi o majoritate fie a funcţionarilor principali ai departamentelor ramurii executive, fie a altui organ stabilit prin lege de către Congres, ar transmite în decurs de patru zile Preşedintelui pro tempore al Senatului şi Speaker-ului Camerei Reprezentanţilor o declaraţie scrisă conform căreia Preşedintele este incapabil să îndeplinească împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale. În acest caz, Congresul va decide, întrunindu-se în acest scop în decurs de 48 de ore, dacă nu se află în sesiune. Dacă Congresul, în decurs de 21 de zile de la data primirii ultimei declaraţii scrise menţionate, sau dacă Congresul nu se află în sesiune, în decurs de 21 de zile de la data când trebuie să se întrunească, decide printr-o majoritate de voturi de două treimi din totalul membrilor fiecărei Camere că Preşedintele este incapabail să îndeplinească împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale, Vicepreşedintele va continua să le îndeplinească în calitate de Preşedinte interimar; altminteri, Preşedintele îşi va relua împuternicirile şi sarcinile funcţiei sale.

1971

AMENDAMENTUL XXVI

Secţiunea 1. Dreptul cetăţenilor Statelor Unite în vârstă de cel puţin 18 ani de a vota nu poate fi refuzat sau îngrădit de către Statele Unite sau de către vreunul dintre state din motiv de vârstă.

Secţiunea 2. Congresul este împuternicit să aplice acest articol printr-o legislaţie corespunzătoare.

1992

AMENDAMENTUL XXVII

Nici o lege, modificând indemnizaţia pentru serviciile senatorilor şi reprezentanţilor, nu va putea intra în vigoare până când nu va fi avut loc o alegere a reprezentanţilor.

PRECIZĂRI

1Modificat prin Secţiunea 2-a a celui de al XIV-lea Amendament.

2Text modificat prin cel de al XVII-lea Amendament.

3Text modificat prin cel de al XVII-lea Amendament.

4Modificat prin Secţiunea a 2-a a celui de al XX-lea Amendament.

5Text modificat prin cel de al XVII-lea Amendament.

6Text modificat prin cel de al XVII-lea Amendament.

7Text modificat prin cel de al XXV-lea Amendament.

8Text modificat prin cel de al XI-lea Amendament.

9Text modificat prin cel de al XIII-lea Amendament.

10Text modificat prin Secţiunea 3-a a celui de al XX-lea Amendament.

11Anulat prin prevederile celui de al XXI-lea Amendament. PREŞEDINŢII S.U.A.